În Statele Unite au continuat protestele antirasiale, repetând ciclul de până acum, în care manifestațiile masive din timpul zilei împotriva violenței poliției și a inegalităților sociale, degenerează noaptea, în multe orașe, în confruntări violente și acte de jaf și distrugere. De la New York, pe coasta de est la Los Angeles, pe coasta de vest, în peste 100 de orașe mari americane este impusă o formă sau alta de interdicție de circulație pe timpul nopții.
La începutul săptămânii, președintele Donald Trump i-a avertizat pe guvernatorii statelor că trebuie să folosească mai masiv trupele Gărzilor Naționale pentru a „domina strada” și a amenințat chiar că va trimite armata pentru a pune capăt violențelor.
### Vezi și... ### Proteste: președintele american îi îndeamnă pe guvernatori să „domine” străzile
La Washington, perimetrul din jurul Casei Albe este blocat de mașini blindate și soldați după ce cu o zi mai devreme, poliția a intervenit în forță împotriva unor manifestanți pașnici, pentru a asigura securitatea președintelui care a mers să se pozeze cu o Biblie în mână, în fața bisericii St.John’s din apropiere, avariată parțial în timpul violențelor.
Președintele Donald Trump în fața bisericii St.John's, Washington, 1 iunie 2020.
Gest criticat însă de episcopul Mariann Budde, al diocezei Washington, drept „total opus învățăturii lui Isus și a bisericii noastre, în general”.
Protestele din American au fost provocate de moartea, luni 25 mai, a lui George Floyd, afroamerican de 46 de ani, în timp ce era reținut la Minneapolis de o patrulă de polițiști albi.
### Vezi și... ### Proteste în SUA: Trump promite să pună capăt violențelor cu orice mijloace „civile și militare”
Protestele împotriva violenței poliției s-au răspândit în scurt timp în toată țara, luând amploare pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a aruncat economia americană într-o criză profundă. Peste 40 de milioane de persoane și-au pierdut locurile de muncă în ultimele patru luni.
Washngton: poliția intervine cu gaze lacrimogene împotriva demonstranților pentru a-i permite președintelui Donald Trump să meargă, în siguranță, la biserica St.John's din apropierea Casei Albe, 1 iunie 2020.
Sute de persoane au fost arestate în cursul săptămânii de proteste, numai la Los Angeles au fost peste 2.500 iar la New York, peste 2 mii.
Philadelphia: în multe orașe americane, poliția și demonstranții și-au dat mâna, în semn de respect.
Fostul vicepreședinte democrat Joe Biden, probabil candidat democrat în alegerile prezidențiale din noiembrie, a promis – într-o intervenție publică – să lupte pentru refacerea unității sociale în America, dacă va câștiga votul prezidențial. Biden a fost vicepreședintele lui Barack Obama, primul președinte afroamerican din istoria Statelor Unite.
Joe Biden l-a mai criticat pe președintele Trump că ar fi mai interesat de realegerea sa la Casa Albă decât de aplanarea tensiunilor sociale din America.
Manifestare se solidaritate în Germania, la Berlin.
Manifestații de sprijin au avut loc între timp în lumea întreagă, ultimele la Sydney, în Australia, unde marți, mii de persoane au manifestat scandând „Nu pot respira” – ultimele cuvinte spuse de George Floyd în timp ce era țintuit cu forța la pământ de polițiști.
În Germania, ministrul de externe Heiko Maas, și-a exprimat marți sprijinul pentru protestele din Statele Unite declanșate de uciderea unui afroamerican reținut de poliție. Maas a spus la o conferință de presă că George Floyd a fost ucis în „într-un mod oribil și șocant”, iar protestele sunt „de înțeles și mai mult decât legitime”