Experții spun că pierderile ar fi putut fi evitate, dacă exista, încă la începutul campaniei de vaccinare, o planificare mai bună a resurselor umane și financiare.
În R. Moldova, vaccinarea Covid-19 a început la 2 martie 2021. Atunci autoritățile nu aveau planificate resurse financiare pentru procurarea vaccinului și unica șansă pentru ca moldovenii să se vaccineze erau loturile de vaccin donate de alte țări sau de platformele internaționale. Ulterior, Guvernul a cumpărat mai multe loturi, însă nu a anunțat niciodată costurile, invocând că aceste informații sunt confidențiale.
- Te-ar putea interesa și: Interviu | Epidemiolog: „Aglomerațiile din transport, grădinițe și școli favorizează transmiterea infecțiilor respiratorii”
Potrivit datelor oferite Europei Libere de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), R. Moldova a recepționat de la începutul pandemiei și până acum 2.978.850 de doze de vaccin. Dintre acestea, au fost administrate 2.263.990 de doze, iar 495.155 au expirat deja. O parte au fost distruse, alta se află în depozitul ANSP, în carantină.
„ANSP este în așteptarea expunerii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la ultimele studii și rezultatele acestora, în vederea înțelegerii dacă vaccinurile rămân a fi valabile 18 luni din momentul producerii sau termenul poate fi extins”, se arată în răspunsul instituției la solicitarea Europei Libere.
ANSP are mai multe explicații de ce o bună parte din dozele primite nu au fost utilizate:
- Chiar dacă termenul de valabilitate a vaccinului Pfizer a fost extins oficial de OMS, cetățenii evitau aceste loturi;
- Cererea pentru vaccinul chinezesc Sinopharm a scăzut pentru că acesta nu a fost înregistrat de Agenția Europeană a Medicamentului și cetățenii care doreau să călătorească în Europa nu-l administrau;
- Cu toate că vaccinul este eficient în 85% în prevenirea complicațiilor Covid-19, unii cetățeni au fost descurajați de faptul că, fiind vaccinați, au contactat boala;
- Valul 4 și 5 al pandemiei s-a produs în timpul campaniei de vaccinare, când mulți lucrători medicali s-au îmbolnăvit și sistemul s-a concentrat pe diagnosticarea și tratamentul bolnavilor, iar profilaxia a trecut pe planul doi;
- Fluxul de refugiați ucraineni a afectat și campania de vaccinare anti-Covid-19, o mare parte din lucrătorii medicali fiind implicați în gestionarea crizei umanitare.
Rata de vaccinare, mult sub așteptări
Experta în sănătate publică, Ala Tocarciuc, explică aceste pierderi prin faptul că vaccinarea a fost efectuată sub nivelul așteptărilor sau al pronosticurilor făcute de autorități.
Primul maraton de vaccinare, organizat în zilele de 21-23 mai 2021 la Chişinău de Universitatea de Medicină și Farmacie. Sâmbătă în jurul orei 20:00 peste 800 de persoane stăteau în rând pentru a se vaccina cu Pfizer.
„La prima etapă, nu am avut vaccin și mulți moldoveni au mers în România. La începutul campaniei de vaccinare, comunicarea pro-vaccinare era insuficientă, iar cea anti-vaccinare era destul de activă. Mulți oameni au trecut prin boală și, respectiv, nu aveau nevoie de vaccin. Un impact important l-a avut și sistemul de logistică. Au jucat un anumit rol și factorii externi, de exemplu, când nu coincideau resursele financiare ale autorităților cu stocurile disponibile în lume”, a declarat Tocarciuc pentru Europa Liberă.
Autoritățile din sănătate își propuneau ca 70% din populație să fie vaccinată anti-Covid-19 până în toamna anului 2021, însă acest obiectiv nu a fost atins nici până astăzi, când doar 31,5% din populație s-a vaccinat cu ambele doze de vaccin.
În acest moment, în stocurile ANSP sunt 69.791 de doze de vaccin, dintre care 26.694 expiră la sfârșitul verii. Vaccinarea Covid-19 a scăzut considerabil, săptămânal fiind imunizate 100-150 de persoane.
- Te-ar putea interesa și: „Dacă te îmbolnăvești, nu faci nimic fără bani”. Pentru ce se dă mită în spitalele din R. Moldova
Pierderi ale vaccinului au înregistrat și alte țări europene, printre care Elveția, Bulgaria, Italia și Spania.
În luna mai 2023, OMS anunța că pandemia de Covid-19 nu mai este o urgență de sănătate publică, ci problemă de sănătate stabilă. În R. Moldova, virusul a luat viața a 12.118 oameni sau aproximativ populația a cinci sate.
Specialiștii încă studiază urmările bolii asupra sănătății oamenilor. „Pandemia a avut un impact sever asupra sistemului imunitar, sănătății mintale, sistemului cardiovascular și respirator. Asta este ceea ce vedem acum, pe termen scurt. Pe termen lung urmează să vedem ce vor arăta studiile”, susține Ala Tocarciuc.
Ea spune că R. Moldova a avut de învățat mai multe lecții din experiența pandemiei.
„Oamenii pot gestiona orice criză, chiar și pe cele neplanificate, dacă se cumulează inteligența colectivă și eforturile la toate nivelurile. Cel mai important este efortul la nivel local, pentru că este cel mai aproape de omul simplu”, precizează Ala Tocarciuc.
Pentru anii 2023-2027, vaccinarea împotriva Covid-19 este recomandată, dar nu obligatorie. Dacă virusul Sars-Cov-2 se va stabiliza în următorii ani, vaccinul anti-Covid-19 ar putea fi inclus în vaccinul anual împotriva gripei.
### Vezi și... ### Doar două transplanturi s-au făcut de la începutul anului, în timp ce zeci de oameni sunt în așteptarea unui organ