Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei la radio Europa Liberă
Deși despre alegeri anticipate se vorbește de un an și ceva, R. Moldova nu este încă pregătită de ele, iar Maia Sandu, înainte de a semna decretul de dizolvare a parlamentului, trebuie să se asigure că statul al cărei șef este va rezista unei sincope parlamentare și guvernamentale atât de îndelungate, scrie într-un comentariu de pe ziarulnational.md Nicolae Negru. Editorialistul se referă mai ales la chestiuni financiare și la economia care “abia mai respiră”, dar și la situația politică în general. Analiza lui e că asistăm, în plină pandemie, la o luptă sterilă și un torent zilnic de demagogie și fariseism. Dacă Dodon ar fi considerat sincer că e nevoie de un guvern, l-ar fi votat pe Grosu, iar Grosu, pe de altă parte, dacă era la rândul lui sincer, nu ar fi propus un guvern monocolor și ar fi renunțat la retorică electorală. “Departe de gândul că ar împărți responsabilitatea în mod egal”, mai scrie Negru, dar pentru că nu se observă o diferență de comportament și limbaj, unii cetățeni ar putea crede că toți sunt o apă și-un pământ.
Aneta Grosu se întreabă într-un editorial în Ziarul de Gardă dacă vor reuși procurorii să ajungă în instanța de judecată cu dosarele celor doi deputați, reținuți lunea trecută sub acuzația de implicare în furtul miliardului, trafic de influență, implicare în concesionarea frauduloasă a Aeroportului Internațional Chișinău? Din informația furnizată de procurori aflăm, scrie ea, că în noiembrie 2014 cei doi, acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de USD și 8 milioane de Euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către BEM. Garanția rambursării acestor plasamente interbancare era de 35% din acțiunile Victoriabank, care au fost gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), afiliată lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în folosul Moldindconbank și Moldova Agroindbank. La 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat au fost restituite datoriile BEM față de Agroindbank și Moldindconbank (8 milioane de Euro și 10 milioane de USD), operațiunea însă a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35% din acțiunile Victoriabank a fost eliberat în interesul organizației criminale. Putem bănui doar că reținerea celor doi deputați face parte din aceeași „anchetă” a procurorilor, scrie Aneta Grosu. Dar va fi ea sau nu dusă până la capăt, este întrebarea autoarei. Unii spun că da, continuă ea, pentru că ultimele schimbări de la șefia statului s-au produs din perspectiva combaterii corupției și curățirii instituțiilor oficiale de demnitari dubioși, iar Procuratura ar fi instituția care ar trebui să demonstreze că susține această strategie. Reticenții, însă, mai observă Aneta Grosu, cred că scoaterea celor două dosare de la naftalină, soldată cu reținerea celor doi deputați, nu ar fi decât un joc, deoarece, și în cadrul Procuraturii, la fel ca și în alte structuri de drept, banii sunt la putere, iar cei reținuți nu ar duce lipsă de mijloace financiare.
Radiochisinau.md a aflat dintr-un comunicat al Ambasadei române și își informează cititorii că R. Moldova a ratat 60 de milioane de euro dintr-un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane promis în urmă cu zece ani de România. S-a întâmplat în urma încetării valabilității acordului care prevedea grantul. „Având în vedere iminența ieșirii din vigoare a Acordului, România a propus R. Moldova, la începutul lunii noiembrie 2020, încheierea unui nou Protocol adițional (Protocolul 6), care să permită extinderea perioadei de valabilitate a Acordului”, dar „reprezentanții guvernamentali de la Chișinău au invocat, printre altele, faptul că Guvernul interimar al R. Moldova nu ar avea competențele necesare pentru finalizarea procedurilor vizând încheierea Acordului”. „În consecință, MAE, deși a întreprins toate demersurile din sfera sa de competență pentru prelungirea Acordului din 2010, este nevoit să își exprime regretul pentru ieșirea din vigoare a acestuia”, se mai arată în comunicat.
Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova. „Având în vedere iminența ieșirii din vigoare a Acordului, România a propus R. Moldova, la începutul lunii noiembrie 2020, încheierea unui nou Protocol adițional (Protocolul 6), care să permită atât extinderea perioadei de valabilitate a Acordului și, astfel, utilizarea fondurilor încă neutilizate - din cele 100 de milioane de euro - în proiecte viitoare, cât și extinderea domeniilor în care ajutorul financiar nerambursabil poate fi acordat.
Totodată, în lumina experienței dobândite în cei 10 ani de implementare a Acordului, proiectul Protocolului 6 conținea și o serie de elemente suplimentare propuse de partea română care - odată asumate de Guvernul de la Chișinău - ar fi fost de natură să sprijine împlinirea așteptărilor legate de menținerea parcursului european al R. Moldova, cu respectarea principiilor democratice și ale statului de drept, de asigurarea implementării depline, de către R. Moldova, a prevederilor Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană și realizarea reformelor necesare, cu accent pe reforma în domeniul justiției, de asigurarea condițiilor pentru consolidarea și protejarea prezenței investiționale a României în R. Moldova, precum și de consolidarea comunității de limbă, cultură și istorie dintre România și R. Moldova. Aceste elemente suplimentare se află în deplină concordanță cu politica aplicată constant de România și de UE de a utiliza un set de condiționalități care să stimuleze eforturile de reformă atât de necesare Republicii Moldova.
În pofida demersurilor repetate ale părții române, care a reafirmat consecvent deschiderea de a semna și ratifica documentul în forma propusă de România, în timp util pentru a evita ieșirea din vigoare a Acordului semnat în 2010, Guvernul de la Chișinău nu a transmis un răspuns la propunerea României decât la data de 26 februarie 2021, constând într-un proiect de text care se îndepărtează de propunerea de Protocol 6 a părții române, neincluzând elementele suplimentare menționate mai sus. Pe durata ultimelor discuții bilaterale, de la jumătatea lunii martie, reprezentanții guvernamentali de la Chișinău au invocat și faptul că Guvernul interimar al R. Moldova nu ar avea competențele necesare pentru finalizarea procedurilor vizând încheierea Acordului.
În consecință, MAE, deși a întreprins toate demersurile din sfera sa de competență pentru prelungirea Acordului din 2010, este nevoit să își exprime regretul pentru ieșirea din vigoare a acestuia. În același timp, MAE asigură cetățenii Republicii Moldova că România va rămâne un partener predictibil și implicat, așa cum au dovedit-o toate acțiunile sale de până acum. România își exprimă disponibilitatea pentru încheierea unui nou Acord, care să îndeplinească funcțiile Acordului din 2010 și care să integreze toate protocoalele adiționale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european și implementarea reformelor democratice. România va continua să ofere cetățenilor Republicii Moldova sprijin direct, consistent și dezinteresat, inclusiv de natură umanitară în actualul context pandemic, și să acționeze pentru avansarea proiectelor strategice de interconectare.
În același timp, în raport cu autoritățile de la Chișinău, România va continua să urmărească dezvoltarea dialogului bilateral într-o logică condiționată de angajamentul ferm pentru continuarea reformelor esențiale dezvoltării democratice și progresului parcursului european al Republicii Moldova.