R. Moldova rămâne în urma Ucrainei și Georgiei în aplicarea politicilor UE 

În următoarele săptămâni, Comisia Europeană va publica rapoartele de evaluare pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia, care arăta în ce măsură fiecare dintre aceste țări se aliniază la legislația Uniunii Europene (UE) în diferite domenii, de la știință și cercetare până la politica externă și de securitate.

Pentru fiecare dintre cele 32 de domenii analizate, raportorii folosesc o scară de evaluare, care marchează progresul fiecărui stat: stadiu incipient, un anumit nivel de pregătire, nivel moderat de pregătire, nivel bun de pregătire și nivel avansat.

Majoritatea reformelor, încă în stadiul incipient

În schița văzută de Europa Liberă, autorii raportului constată că autoritățile de la Chișinău sunt la etapa inițială sau au un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ul comunitar sau a legislației europene la aproape toate capitolele de cooperare cu UE.

Rikard Jozwiak, editorul pentru afaceri europene al Europei Libere

Jurnalistul Rikard Jozwiak, editorul pentru afaceri europene al Europei Libere, care a analizat opiniile Comisiei Europene pentru cele trei țări, spune că pentru R. Moldova acest raport este destul de serios, deoarece, potrivit evaluărilor Comisiei, R. Moldova are nota cea mai rea sau a doua cea mai slabă notă la cele mai multe capitole. „Ceea ce înseamnă că R. Moldova are foarte mult de muncit în viitor, când va începe negocierile de aderare la UE”, explică Jozwiak.

Autoritățile moldovene sunt în stadiu incipient în alinierea la legislația comunitară privind politica în domeniul concurenței, controlul financiar, serviciile financiare, politicile regionale sau cele de mediu și schimbările climatice.

Și în domeniul achizițiilor publice Chișinăul este încă în etapa inițială de armonizare cu legislația europeană. Potrivit raportului, datele privind desfășurarea procedurilor de achiziție și execuția contractelor publice sunt reduse, iar „complexitatea administrativă, concurența neloială și corupția descurajează participarea întreprinderilor competente la achizițiile publice”.

Această evaluare reprezintă un „memento pentru multa munca pe care R. Moldova trebuie să o facă. Sunt teme pentru acasă”, spune Rikard Jozwiak.

Jurnalistul compară procesul de aliniere la legislația europeană cu admiterea la universitate: „Este foarte mult de studiat. E ca și cum te-ai pregăti de universitate și ai vedea toate cărțile pe care le ai de citit”.

Potrivit lui, deși R. Moldova are rezultate mai slabe decât Georgia și Ucraina, acest lucru nu va influența neapărat evoluția relațiilor cu UE. „Pentru mine, acest raport este o hartă care arată câți km mai ai de parcurs (și sunt mulți km), dar nu arată că nu ești eligibil pentru a deveni membru al UE sau că nu poți deschide negocierile de aderare, ci, pur și simplu, arată ce muncă este de făcut”, precizează Rikard Jozwiak.

Mici progrese în justiție și în energetică

Evaluarea preliminară arată că R. Moldova are un anumit nivel de pregătire pentru implementarea acquis-ului UE la capitolele „Justiție, libertate și securitate” și „Politici economice și monetare”. Totuși, autorii raportului observă că trebuie consolidată independența Băncii Naționale, iar supravegherea sectorului financiar trebuie îmbunătățită în continuare.

Un anumit nivel de pregătire se atestă și în domeniul politicii energetice. Autoritățile de la Chișinău ar trebui să implementeze cel de-al treilea pachet energetic și să pună în aplicare scheme de licitație pentru sursele regenerabile de energie.

Cât privește politica economică, sunt necesare eforturi substanțiale pentru înființarea unei instituții independente care să monitorizeze crearea și implementarea politicii și regulilor fiscale; îmbunătățirea previziunilor macroeconomice și consolidarea cadrului bugetar pe termen mediu și consolidarea evaluării și controlului riscurilor fiscale.

În domeniul afaceri externe, autoritățile de la Chișinău au primit calificativul „nivel bun de pregătire” și este moderat de bine pregătită la capitolul „Securitate și politici de apărare”.

O evoluție bună există în domeniul științei și cercetării, unde, potrivit evaluării europene, R. Moldova este moderat de bine pregătită. Potrivit raportului, sistemul de învățământ din R. Moldova este, în linii mari, aliniat la legislația UE, dar accesul la educație rămâne o problemă, la fel ca și calitatea acesteia.

De ce a rămas în urmă R. Moldova?

Aceasta este a doua parte a evaluării pe care o face Comisia Europeană, prima fiind prezentată în iunie 2022, atunci când Ucraina și R. Moldova au primit statutul de țări candidate la UE, iar Georgia urma să îndeplinească și alte reforme pentru a i se oferi acest statut. Cele trei țări depuseseră cereri de aderare la distanță de câteva zile, în martie 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.

Acest raport scoate la iveală faptul că fostele guvernări nu au făcut suficiente reforme, și nu actuala, spune Rikard Jozwiak, făcând trimitere la surse europene: „Aceasta este ceea ce mi-a spus aproape fiecare oficial cu care am discutat - este o reflecție nu atât a activității guvernului actual, care a făcut și face multe reforme, dar mai mult o reflecție a istoriei a guvernărilor proaste de la Chișinău”.

La modul practic, spune jurnalistul Europei Libere, R. Moldova plătește acum „prețul pentru neglijența regimurilor anterioare”.

Un alt lucru pe care îl observă Jozwiak în acest raport este că, în aproape toate domeniile, raportorii europeni scriu că R. Moldova nu are capacitate administrativă sau „mai simplu spus, nu are suficienți oameni care să pună în practică reformele”.

Georgia și Ucraina, performanțe mai bune

Deși se află în plin război, Ucraina are o capacitate administrativă mare și o voință politică puternică de a se alătura Uniunii Europene. Pentru cele mai multe de capitole de cooperare legislativă cu UE, autoritățile de la Kiev au primit calificativul „un anumit nivel de pregătire”.

Ucrainenii au restanțe la controlul achizițiilor publice și încă nu au o instituție fiscală independentă. Autoritățile de la Kiev sunt bine evaluate, însă, în ceea ce privește relațiile externe și politica de securitate și apărare. Ucraina este moderat de bine pregătită în domenii-cheie ca vama, energia, digitalizarea și mass-media.

Dintre toate cele trei țări, Georgia a primit cea mai bună evaluare din partea Comisiei Europene. Explicația este la suprafață: autoritățile de la Tbilisi s-au concentrat timp de mulți ani să se alinieze la legislația europeană.

„Georgia a fost bună la servicii financiare, economie, comerț, unde a făcut multe reforme în mai multe guverne și aici R. Moldova trebuie să recupereze. Trebuie, de fapt, să creeze o economie europeană modernă și aceasta este marea provocare, aceasta va cere timp”, subliniază Rikard Jozwiak.

Potrivit jurnalistului, Georgia nu a primit statut de țară candidată la aderare în vara lui 2022, așa cum s-a întâmplat în cazul Ucrainei și R. Moldova, pentru că ultimele două merg în „direcția corectă” din punct de vedere politic și al justiției și „sunt țări orientate spre Europa și spre reforme”, ceea ce nu se poate spune acum despre Georgia, care se confruntă cu probleme în justiție.

Perspectivele R. Moldova de a adera la UE

Editorul pentru afaceri europene al Europei Libere estimează că autoritățile de la Chișinău ar putea începe negocierile de aderare în 2024-2025, dar va avea mult de muncit. Deși există voci optimiste care spun că R. Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene în următorii 2-6 ani, jurnalistul le recomandă să arunce o privire asupra acestui raport și să vadă că R. Moldova mai are de parcurs un drum cu adevărat lung.

Totuși, spune Rikard Jozwiak, liderii europeni sunt conștienți de situația fragilă a Republicii Moldova și „văd intențiile de a face reforme ale guvernului de la Chișinău”.