Radu Carp: „La începutul acestei crize socialiștii erau de acord cu dizolvarea parlamentului”

Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului. Astfel, șeful statului este în drept să semneze decretul de dizolvare a forului legislativ. Ulterior, Igor Dodon a lansat mai multe acuzații în adresa judecătorilor CCM, amenințându-i cu demisia. Politologul și profesorul universitar de la București Radu Carp sugerează că organizarea alegerilor anticipate ca și pandemia vor fi prost gestionate.

Un interviu cu Radu Carp, analist politic de la București

Europa Liberă: După verdictul emis de Curtea Constituțională (CC), șefa statului a anunțat că, în cel mai scurt timp, va semna decretul de dizolvare a legislativului și va anunța data alegerilor parlamentare anticipate. Credeți că, cu acest aviz al Curții, s-a încheiat războiul politic în R. Moldova, s-a găsit deznodământul crizei politice?

Radu Carp: „Nu. Este o etapă importantă, dar nu este ultima etapă. Am văzut că socialiștii au reacționat foarte vehement și au spus că vor încerca să oprească, prin toate mijloacele, dizolvarea parlamentului. E un război de uzură și până acuma a câștigat partea care a mers constant pe anumite argumente. Dna Maia Sandu a avut această idee privind dizolvarea parlamentului chiar din timpul campaniei electorale, cu asta s-a pus un punct campaniei electorale. Deci, cine a susținut constant o idee a avut câștig de cauză.

Mi-aduc aminte că la începutul acestei crize socialiștii erau de acord cu dizolvarea parlamentului, au spus foarte clar că actualul premier are doar acest mandat, de a face tranziția către alegerile anticipate, dar am văzut că și-au schimbat radical opinia, ceea ce a fost în detrimentul lor, până la urmă, pentru că în momentul de față sunt puține mijloace pentru a împiedica alegerile anticipate. Acuma, când se va declanșa acest mecanism, rămâne de discutat.”

Europa Liberă: Liderul socialiștilor, fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a venit chiar cu avertizări, spunând că actualul parlament ar avea tot dreptul să nu recunoască decizia CC, pentru că ei o consideră ca fiind uzurpare a puterii de stat și chiar a atenționat că socialiștii vor iniția un astfel de proces.

Radu Carp: „Să admitem că ar fi fost așa – atunci de ce socialiștii s-au prezentat cu argumente în fața CC, ba chiar de mai multe ori? Adică decizia de ieri, în care am văzut că socialiștii au trimis un reprezentant la Curte, a fost precedată și de o încercare de a bloca orice sesizare la Curte. Până în acest moment, socialiștii au vrut să blocheze CC. Acuma nu poți să vii și să spui că uzurpă puterea în stat o instituție la care chiar tu, ca partid politic, ai apelat.”

Europa Liberă: În R. Moldova este instituită stare de urgență până la finele lunii mai, până în data de 30 mai. Totul depinde și de felul cum va răspunde CC la cele două sesizări care au fost depuse de deputați acolo. Ar mai avea motive majoritatea parlamentară să încerce și alte scenarii?

Radu Carp: „Scenariul potrivit căruia parlamentul ar mai încerca prelungirea stării de urgență este de luat în calcul, pentru că și așa cum prima dată parlamentul și-a propus acest lucru și s-a văzut că există o majoritate în favoarea acestei propuneri, e posibil să se repete. Numai că situația trebuie privită în mod obiectiv. Din ce am văzut până în momentul de față, guvernul nu a acționat în spiritul instituirii stării de urgență.

Adică mie mi se pare că măsurile care au fost luate, au fost gândite foarte superficial. Și dacă ne uităm la cifre, nu prea au produs efecte. Mă uit la ritmul îmbolnăvirilor și, din păcate, el rămâne constant. De ce n-au produs efecte măsurile? Pentru că ele nu corespund cu adevărat la ceea ce ar însemna starea de urgență. O stare de urgență înseamnă nu numai limitarea deplasărilor într-un interval orar și doar în două orașe; de ce nu pe tot teritoriul? Altfel, am fi avut stări de urgență declarate la nivel local, în Chișinău și în Bălți. Aici e o logică pe care eu nu pot s-o înțeleg.

Înseamnă, de asemenea, limitarea deplasărilor și întâlnirilor între membrii aceleiași familii. Am văzut, de exemplu, în Marea Britanie și Belgia, până de curând, nu puteai primi în casă decât un singur membru de familie. Asta înseamnă starea de urgență, limitarea drepturilor de care beneficiezi în restul timpului, în care nu există stare de urgență. Mi se pare că până acuma nu s-au luat măsuri și atunci nici nu se justifică continuarea acestor măsuri de către actualul guvern. Adică, actualul guvern nu poate să vină să spună: nu am reușit în două luni, mai vrem încă două luni, ca să mergem cu aceeași strategie. Mie mi se pare că actualul guvern și-a pierdut credibilitatea în a gestiona pandemia. Și nu de la momentul deciziei CC, ci de mult mai demult.”

Europa Liberă: Multe îngrijorări vin din tabăra celor care spun că alegeri pe timp de pandemie nu ar fi recomandate și că rezultatul acestui scrutin parlamentar anticipat ar putea să fie afectat de această stare critică în domeniul sănătății.

Radu Carp: „Este un element de care și eu mă tem, pentru că, obiectiv vorbind, alegerile anticipate, oricând ar avea loc, vor fi gestionate tot de guvernul aflat în funcție în momentul de față, decât dacă, nu știu, demisionează prim-ministru interimar (nu cred, dar orice e posibil). Mie mi-e teamă, într-adevăr, că cei care gestionează defectuos pandemia în momentul de față, sunt toate șansele să gestioneze defectuos și procesul electoral.

M-am uitat cu atenție la cum s-a desfășurat procesul electoral în alte țări, care au fost afectate de pandemie, și există câteva modele de bune practici. De exemplu, în Lituania s-a extins posibilitatea de a vota electronic, de a vota de acasă. De asemenea, s-au acordat înlesniri speciale celor aflați în carantină, s-a dat posibilitatea, în alte țări, de a vota pe parcursul a mai multe zile. Asta este principala mea temere, că în momentul în care se declanșează acest mecanism, va fi atât de prost gestionat, încât va produce foarte multe victime.”

Europa Liberă: Dar și alegerile prezidențiale au avut loc tot pe timp de pandemie, în R. Moldova?

Radu Carp: „Alegerile prezidențiale au avut loc tot pe timp de pandemie, de asemenea au fost gestionate prost, dovadă este că imediat după alegeri s-a constatat că, mă rog, cazurile au rămas constante sau chiar au crescut. Dacă adăugăm 14 zile după turul doi, vedem că din punct de vedere medical, sanitar, au fost gestionate foarte prost. Sunt motive de îngrijorare, dar e o altă discuție. Alegerile nu pot fi împiedicate prin simplul fapt că cineva nu poate să le organizeze. Știți că în drept există un principiu: să nu invoci propria turpitudine. Adică nu te poți prevala niciodată, când ești într-o funcție publică, de exemplu, de faptul că nu poți să faci unele lucruri pe care, din punct de vedere legal, le poți face.”

Europa Liberă: PSRM critică dur verdictul CC prin vocea liderului socialiștilor, Dodon, spune că alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc mai devreme de luna august, adică și ei se împacă cu gândul că scrutinul parlamentar anticipat va avea loc. De ce să se facă atâta fum în jurul acestei probleme, contează cu o lună mai devreme, cu o lună mai târziu?

Radu Carp: „Socialiștii fac un calcul simplul, elementar. Actualul val de simpatie pentru PAS va trece, se va domoli cu timpul și cu cât ne apropiem de toamnă, cu atât vor avea mai multe șanse. Sigur, fiecare partid încearcă să-și maximizeze șansele. Cei de la PAS consideră că, dimpotrivă, trebuie să organizeze aceste alegeri cât mai rapid. Nu cred că este o chestiune care să privească doar PSRM sau doar PAS, este o chestiune care privește întreaga societate și, cred, trebuie dezbătută în parlament.

Dacă parlamentul va dori să discute foarte serios data respectivă, sper să se vină cu argumente credibile, pro și contra, nu poți doar să spui că vrei luna august sau că vrei luna mai. Trebuie să existe o minimă perioadă în care să înceapă derularea calendarului electoral, alcătuirea listelor, verificarea lor, dotarea secțiilor de votare etc. Măsurile care trebuie luate în contextul acesta epidemiologic. Eu zic că o perioadă optimă ar fi nici luna mai, nici luna august, cred că o perioadă optimă trebuie să fie luna iunie, tocmai pentru a da posibilitatea ca, după ce se iese din această stare de urgență să existe pregătiri minimale. Repet, nu din punct de vedere politic, ci din punct de vedere strict organizatoric, pentru a răspunde așteptărilor statului. Iată, de exemplu, este o problemă fundamentală: se va acorda sau nu votul mai devreme, votul de corespondență, care este potrivit în caz de pandemie?”

Europa Liberă: Puțin probabil.

Radu Carp: „Da, dar nu știm, e o problemă care ar trebui discutată în parlament. Discuția e cu totul superficială, vrem luna august sau vrem luna mai. Haideți să vedem ce dată ar fi cea mai convenabilă, din punctul de vedere al protejării drepturilor cetățenilor care se vor prezenta la vot. Asta e întrebarea fundamentală care trebuie pusă în parlament.”

Europa Liberă: Și, pe final, pentru că Igor Dodon spune că instituția prezidențială este sub controlul extern și este în pericol mare, să vă întreb pe Dvs., cum comentați această declarație a fostului președinte Dodon, care spune că instituția prezidențială a trecut sub controlul extern și este în pericol mare, în regiune poate izbucni un conflict mare și el face trimitere la ceea ce se întâmplă în Ucraina, spune că se teme să nu fie atrasă și Maia Sandu în războiul regional și spune că face aceste declarații, Igor Dodon, în cunoștință de cauză. Și că unica ce o oprește deocamdată pe Maia Sandu să facă ceea ce vrea să facă președintele Zelenski este că nu are control asupra parlamentului și guvernului, dar el spune că Moldova ar putea dezgheța conflictele regionale sub dictatura unor experți străini. Cum comentați aceste declarații?

Radu Carp: „Este o enormă ipocrizie, pentru că în timpul mandatului dlui Dodon, R. Moldova, într-adevăr, s-a aflat, într-o formă sau alta, sub o formă de ocupație externă, pentru că dl Dodon nu a făcut altceva decât să execute ordinele de la Moscova, desigur, cu condiția să le fi primit.

Dar mai există o altă fațetă a acestei ipocrizii. Dl Dodon i-a cultivat pe cei din Transnistria, i-a decorat, le-a spus că sunt eroi, militarii respectivi. Nu cumva aceeași militari sunt cei care se îndreaptă acuma spre granițele Ucrainei, de la Tiraspol, spre a face o mai mare presiune asupra Ucrainei? Pun și eu o întrebare și cred că trebuie pusă în R. Moldova. Dacă tot vorbim de amenințări la adresa Ucrainei, haideți să vedem că ele vin nu numai din partea Federației Ruse, dar, implicit, sunt sprijinite și de cei care au sprijinit constant prezența trupelor ruse în Transnistria.”