O coaliție de organizații neguvernamentale susține că în ultimii doi ani s-au întețit violențele, inclusiv polițienești, împotriva străinilor care caută azil în Uniunea Europeană și avertizează că se pregătesc legi care riscă să legitimeze și perpetueze asemenea practici.
Activiștii coaliției Border Violence Monitoring Network au publicat luni, 5 decembrie, o așa-numită Carte Neagră a Respingerilor, ajunsă la a doua ediție.
Documentul sintetizat de ziarul britanic Guardian are peste 3.000 de pagini și se bazează pe mărturii adunate în 15 țări: state membre de la frontiera externă UE, ca Polonia sau Grecia, și țări candidate sau aspirante ca Serbia, Macedonia de Nord sau Albania.
Profitând de pandemie
Autorii raportului spun că mii de migranți și căutători de azil s-au confruntat în 2020 și 2021 cu creșterea violențelor în drumul spre vestul Europei, sau odată ajunși acolo, fiind bătuți, dezbrăcați cu forța, abuzați sexual, atacați cu câini și până la urmă expulzați ilegal.
Activiștii au intervievat 733 de oameni care au încercat să ajungă în Europa în ultimii doi ani, un eșantion reprezentativ – spun ei – pentru cei 16.000 de oameni „respinși” de europeni în această perioadă. În cele două ediții, Cartea Neagră a Respingerilor a adunat mărturii de la 1.633 de oameni, pe fondul a 25.000 de respingeri documentate începând din 2017, când s-a declanșat așa-numita „criză a migranților”.
### Vezi și... ### Un posibil val de imigranți afgani alarmează Bulgaria, după Turcia și GreciaDosarul este plin de mărturii despre mizerie și disperare, bătăi administrate de polițiști și detenție în celule murdare și supraaglomerate, în vreme ce cererile de azil erau ignorate sau luate în derâdere.
În 2021, numai 5% din cei intervievați au spus că nu au avut de suferit din cauza „forței excesive” în procesul expulzării din Europa.
Raportul mai arată că în timpul pandemiei de coronavirus, la fața locului „nu s-a mai aflat nimeni care să poată documenta creșterea fără precedent a celei mai brutale violențe împotriva oamenilor aflați pe drumuri la frontierele externe ale UE”. Activiștii susțin că în acești doi ani, forțele de graniță din 13 țări europene au început să aplice așa-numite „tactici de descurajare” cum ar fi bătăi prelungite, rasul capetelor, dezbrăcări cu forța, atacuri sexuale, atacuri cu câini și altele”.
Legi problematice la orizont
The Guardian amintește că guvernul uneia din țările vizate cel mai des în raport, Grecia, a negat vehement acuzațiile. „Este dreptul fiecărui stat membru în UE de a-și apăra granițele cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”, a spus în iulie premierul elen Kyriakos Mitsotakis. „Grecia tocmai asta a făcut”.
Activiștii se tem că respingerile ilegale de migranți ar putea fi acceptate în mod tacit de legislația europeană. Uniunea Europeană dezbate în prezent planuri de schimbare a reglementărilor la graniță pentru a permite autorităților să adopte restricții suplimentare când se confruntă cu „instrumentalizarea migranților”, adică atunci când guverne externe ar căuta să destabilizeze UE prin încurajarea intrării migranților pe teritoriul ei, cum ar fi făcut deja R. Belarus.
### Vezi și... ### ONU cere Poloniei și R. Belarus să amelioreze „situația îngrozitoare” a imigranților la granița dintre elePotrivit activiștilor, o asemenea legislație ar încuraja și mai mult expulzările ilegale. „Statele membre vor găsi așa de mult spațiu de interpretare a legii, încât ea va putea fi folosită pentru a justifica respingeri masive de oameni, fără niciun fel de responsabilitate legală”, a spus Hope Barker, co-editor al Cărții Negre a Respingerilor, analist politic senior la Border Violence Monitoring Network, citată de The Guardian.