De asemenea, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) afirmă că ghețarii care alimentează râurile din multe țări au suferit în 2023 cea mai mare pierdere de masă din ultimele cinci decenii, avertizând că topirea gheții poate amenința accesul pe termen lung la apă pentru milioane de oameni la nivel global.
„Apa este canarul din mina de cărbuni a schimbărilor climatice. Primim semnale de pericol sub forma unor precipitații, inundații și secete din ce în ce mai extreme, care afectează grav viețile omenești, ecosistemele și economiile”, a declarat luni secretarul general al OMM, Celeste Saulo, la prezentarea raportului, citat de Associated Press.
El a spus că temperaturile în creștere au determinat, în parte, ciclul hidrologic să devină „mai neregulat și mai imprevizibil”, ceea ce poate produce „fie prea multă, fie prea puțină apă”, atât prin secete, cât și prin inundații.
Agenția meteorologică afirmă că aproximativ 3,6 miliarde de oameni nu au acces adecvat la apă timp de cel puțin o lună pe an, iar această cifră ar urma să crească la 5 miliarde până în 2050.
În 2023, lumea s-a confruntat cu cel mai călduros an înregistrat vreodată, iar vara acestui an a fost, de asemenea, cea mai călduroasă vară din istorie - anunțând un posibil nou record anual în 2024.
„În (ultimii) 33 de ani de date, nu am avut niciodată o zonă atât de mare în întreaga lume care să se fie așa uscăciune”, a declarat Stefan Uhlenbrook, director pentru hidrologie, apă și criosferă la OMM.
Lacul Titicaca la Coata, în Peru, la 29 noiembrie 2023.
OMM a făcut apel la îmbunătățirea colectării și partajării datelor pentru a clarifica situația reală a resurselor de apă și pentru a ajuta țările și comunitățile să ia măsuri în consecință.
Raportul a informat că sudul Statelor Unite, America Centrală și țările sud-americane Argentina, Brazilia, Peru și Uruguay s-au confruntat cu condiții de secetă generalizată și cu „cel mai scăzut nivel al apei observat vreodată în Amazon și în Lacul Titicaca”, la granița dintre Peru și Bolivia.
OMM a declarat că jumătate din lume s-a confruntat anul trecut cu condiții de secetă în ceea ce privește debitul râurilor.
Necazurile Amazoniei
Portul fluvial din Manaus, cel mai mare oraș al pădurii tropicale amazoniene, a raportat vinerea trecută cel mai scăzut nivel al apei din 1902, a informat Reuters.
Precipitațiile sub medie - chiar și în timpul sezonului ploios - au afectat Amazonul și o mare parte a Americii de Sud începând de anul trecut, alimentând, de asemenea, cele mai grave incendii de vegetație din ultimii zece ani în Brazilia și Bolivia. Cercetătorii spun că schimbările climatice sunt principalul vinovat.
Oamenii de știință preconizează că regiunea Amazonului ar putea să nu-și recupereze complet nivelul de umiditate până în 2026.
Anul trecut, seceta a devenit în zonă o criză umanitară, deoarece oamenii care depind de râuri au rămas blocați fără hrană, apă sau medicamente.
Bărci pe uscat lângă Rio Negro, după ce râul a atins cel mai scăzut punct de când este măsurat, la Manaus, în Brazilia, pe 4 octombrie 2024.
Anul acesta, autoritățile sunt deja în alertă. În statul brazilian Amazonas, grav afectat, cel puțin 62 de municipalități se află în stare de urgență, cu peste o jumătate de milion de persoane afectate.
„Aceasta este cea mai gravă secetă din cei peste 120 de ani de măsurători la Portul Manaus”, a declarat Valmir Mendonca, șeful operațiunilor portuare, anticipând că nivelul râului va continua probabil să scadă pentru încă o săptămână sau două.
Întrucât regiunea nu și-a revenit complet în urma ploilor sezoniere mai slabe decât de obicei, multe dintre efectele secetei de anul trecut par să se repete sau să atingă noi extreme.
Portul Manaus a măsurat vineri nivelul râului Rio Negro la 12,66 metri, potrivit site-ului său internet, depășind astfel minimul istoric înregistrat anul trecut și continuând să scadă rapid.
Rio Negro este un afluent major al fluviului Amazon, cel mai mare fluviu din lume după volum. Portul se află în apropierea „întâlnirii apelor”, unde apa întunecată din Rio Negro se întâlnește cu apa nisipoasă din Rio Solimoes, care a atins, de asemenea, un minim record în această săptămână.
Punctul de confluență a lui Rio Negro și Rio Solimoes, înainte de vărsarea în Amazon, la Manaus (Brazilia)
Transporturile de cereale au fost oprite pe râul Madeira, un alt afluent al Amazonului, din cauza nivelului scăzut al apei, a declarat luna trecută o asociație portuară.
Cercetătorii găsesc din nou cadavre de delfini de apă dulce de râu din Amazon, punând decesele pe seama faptului că apele mai rarefiate au adus specia amenințată în contact mai strâns cu oamenii.
Agenția națională de monitorizare a dezastrelor Cemaden a calificat deja seceta drept cel mai grav eveniment de acest gen din Brazilia, cel puțin din anii 1950.
Seceta a afectat și hidrocentralele, principala sursă de energie electrică a Braziliei. Autoritățile energetice au aprobat revenirea la ora de vară pentru a economisi energia electrică, deși măsura necesită încă aprobarea președintelui.
Pescarul Benjamin Castillo Benitez, după o partidă de pescuit dezamăgitoare la Limpio, Paraguay, la 5 octombrie 2024.
Vremea extremă și seceta afectează o mare parte din America de Sud, râul Paraguay fiind, de asemenea, la un nivel minim istoric. Acest râu pornește din Brazilia și curge prin Paraguay și Argentina până la Atlantic.
Aceeași căldură și uscăciune extremă contribuie la intensificarea incendiilor în Amazon și în Pantanal, cea mai mare zonă umedă din lume. Bolivia este, de asemenea, pe cale să doboare un record pentru cele mai multe incendii înregistrate vreodată, potrivit datelor agenției de cercetare spațială din Brazilia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te