O desfășurare de trupe condusă de NATO a pus capăt războiului devastator din Kosovo în 1999, dar în cei 25 de ani care au trecut de atunci, atacurile asupra patrimoniului creștin au modificat peisajul cultural al regiunii.
Fotografii realizate în august arată că mai multe biserici și mănăstiri deteriorate au fost restaurate, în timp ce altele au dispărut complet.
Un bărbat kosovar merge în fața ruinelor unei biserici ortodoxe sârbe din Gjakova, vestul Kosovo, în iulie 1999, după ce o explozie a distrus clădirea. Astăzi nu mai există nicio urmă a bisericii.
Această biserică a fost una dintre zecile de situri culturale sârbe care au fost vandalizate sau distruse de la sosirea Forței Kosovo (KFOR) condusă de NATO în iunie 1999 pentru a pune capăt luptelor dintre etnicii sârbi și albanezii kosovari.
Forțele spaniole de menținere a păcii trec pe lângă o biserică avariată din Osojan în mai 2000.
Biserica Osojan restaurată în august 2024
O mare parte din distrugerea bisericilor ortodoxe din Kosovo a fost considerată drept răzbunare pentru atacurile sârbilor împotriva moscheilor și a altor clădiri islamice folosite de kosovari în lunile de luptă dinaintea sosirii KFOR.
Biserica Sfintei Treimi din Petric a fost atacată la scurt timp după sosirea trupelor italiene KFOR în regiune, în 1999.
Rămășițele Bisericii Petric văzute în august 2024
În ultimii ani, KFOR a fost lăudată că a pus capăt distrugerii bisericilor, care a culminat cu un val de violență antisârbă în 2004.
De la tulburările din 2004, Uniunea Europeană, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și alte organizații au lucrat la restaurarea multor biserici ortodoxe sârbe din Kosovo.
Biserica Sfântul Ilie din Podujeva, lângă Pristina, a fost fotografiată în martie 2004 după ce a fost ținta violențelor antisîrbe.
Biserica Sfântul Ilie în august 2024, după ce a fost restaurată după distrugerea din 2004, vandalizată din nou în 2006, apoi restaurată din nou.
Un reprezentant al operațiunii de menținere a păcii a declarat pentru RFE/RL că, începând cu vara anului 2024, „KFOR a transferat treptat responsabilitatea pentru securitatea lăcașurilor de cult din Kosovo către Poliția din Kosovo”.
Un soldat norvegian KFOR fotografiază ruinele unei biserici ortodoxe de la periferia Pristinei, care a fost distrusă de o explozie în iulie 2000.
Purtătorul de cuvânt al KFOR a precizat că grupul de menținere a păcii asigură în continuare paza 24/7 a mănăstirii ortodoxe sârbe din Decan, care a fost descrisă drept unul dintre cele mai periclitate situri de patrimoniu din Europa.
Rămășițele fumegânde ale Bisericii Sfântul Nicolae din Pristina așa cum au fost fotografiate în martie 2004.
Biserica restaurată Sfântul Nicolae din Pristina, fotografiată în august 2024.
Imediat după intervenția NATO din 1999, unele forțe de menținere a păcii au fost acuzate că au stat cu mâinile în sân în timp ce bisericile erau atacate.
Scriitorul britanic Tim Judah a văzut cu ochii lui cum soldații francezi din KFOR priveau cum mulțimile jefuiau casa unui preot sârb din Vushtrri în iunie 1999. Comandantul i-a spus lui Judah că ordinele sale erau „să îi lase să jefuiască”, recunoscând în același timp jurnalistului că o astfel de comandă era „o nebunie”.
Trupele KFOR trec pe lângă Catedrala Sfântul Gheorghe din Prizren în martie 2004, după ce aceasta a fost grav avariată. Graffiti-ul arată sprijin pentru Armata de Eliberare a Kosovo (UCK).
Catedrala Sfântul Gheorghe în august 2024
Judah, care a relatat de la fața locului o mare parte din războiul din Kosovo din 1998-1999 și urmările acestuia, spune că atacurile asupra bisericilor din Kosovo sunt adesea interpretate greșit ca un atac islamic asupra creștinismului.
„Religia nu intervine în această dispută, așa cum ar dori unii să afirme. Este o problemă care opune albanezii sârbilor - nu este deloc o problemă religioasă”, a declarat Judah pentru RFE/RL.
O biserică ortodoxă sârbă din orașul nordic Mitrovica arde în martie 2004.
Biserica Mitrovica văzută în iulie 2024.
„Atunci când bisericile ortodoxe au fost atacate și vandalizate, e pentru că sunt văzute ca simboluri ale Serbiei, nu ale creștinismului”, a spus scriitorul.
„Când sârbii au atacat moscheile din Kosovo, a fost pentru că erau albanezi, nu pentru că erau musulmani”, a adăugat Judah.
Cu toate acestea, în ultimii ani, unele atacuri asupra bisericilor din Kosovo au fost explicit de natură islamistă.
Rămășițele eviscerate ale Mănăstirii Sfinților Arhangheli de lângă Prizren după ce a fost atacată în martie 2004. Cu patru ani mai devreme, unul dintre călugării mănăstirii izolate a fost răpit și decapitat.
Mănăstirea restaurată a Sfinților Arhangheli văzută în august 2024
Potrivit KFOR, atacurile asupra bisericilor au scăzut în ultimii ani, deși în 2024 grupul de menținere a păcii spune că au fost înregistrate unele atacuri minore.
„S-au scris graffiti pe zidurile Bisericii Sfânta Treime”, a declarat un purtător de cuvânt al KFOR pentru RFE/RL despre un incident din luna mai. „Graffiti au fost de asemenea găsite în martie pe rămășițele unei biserici ortodoxe din Dojinice, unde pietrele funerare au fost deteriorate”.
Purtătorul de cuvânt a adăugat că KFOR „este pregătită să contribuie la securitatea siturilor de patrimoniu cultural și religios, dacă este necesar”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te