Reacții pro și contra deciziei Curții Constituționale de suspendare a acordului de împrumut cu Rusia

Cazuri când luarea de împrumuturi externe a fost blocată au mai existat, dar a fost blocată prin mijloace politice. Motivele de ordin juridic de a interveni ale Curții Constituționale vor deveni mai clare săptămâna viitoare, când cauza va fi examinată pe fond.

Reacții pro și contra deciziei Curții Constituționale de suspendare a acordului de împrumut cu Rusia

Cei care au cerut expertiza Curții sunt parlamentarii din grupul Pro Moldova, condus de Andrian Candu. Din punctul lor de vedere, formulat de deputatul Sergiu Sârbu, cel care a depus sesizarea, judecătorii constituționali erau obligați să suspende intrarea în vigoare a acordului deoarece un tratat internațional poate fi verificat doar până la intrarea lui în vigoare. Curtea a reținut acest argument, suspendând procedura de intrare în vigoare a acordului semnat cu Federația Rusă.

Grupul Pro Moldova consideră neconforme Legii supreme articolele ce fac posibilă acordarea de garanți ale statului moldovenesc pentru împrumuturi luate de companii private la bănci rusești, dar și favorizarea întreprinderilor rusești la utilizarea acestui credit, precum și imposibilitatea de a contesta într-un arbitraj internațional eventuale litigii, spune deputatul Sergiu Sârbu.

„Pro Moldova nu este împotriva împrumutului propriu-zis. Noi avem nevoie de resurse financiare, dar nu cu orice preț, nu cu prețul îngenuncherii Republicii Moldova prin datorii. Am solicitat Curții Constituționale să verifice în special unele prevederi din acord pe care le considerăm în defavoarea intereselor naționale care pot duce la știrbirea suveranității Republicii Moldova, care pot duce la o gravă problemă de securitate națională”.

Președintele Igor Dodon a declarat într-o emisiune televizată că „argumente juridice și de constituționalitate nu sunt”. A ținut totuși să menționeze că: „De fapt, noi nici nu ne grăbeam să-l semnăm atât de urgent, pentru că acolo erau unele întrebări care au fost ridicate și în parlament și urmau să fie clarificate niște detalii”. Mai mult, șeful statului a anunțat că posibil marți Curtea Constituțională va examina sesizarea în fond.

Autorul sesizării, Sergiu Sârbu a afirmat că nu a fost anunțat și nici nu a văzut vreun anunț public despre această ședință, de unde a dedus că liderul informal al socialiștilor „mai încearcă să tragă sfori”. Asta în timp ce Igor Dodon, referindu-se la demiterea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al Curții, chiar înainte de adoptarea hotărârii de suspendare a procedurii de intrarea în vigoare a acordului de împrumut, declarase că guvernarea urmează să clarifice dacă nu cumva „cineva încearcă să preia controlul politic asupra Curții Constituționale” și să intervină pe căi legale ca să curme prezumptiva încercare.

Noua președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat într-un briefing de presă, că noua componența a Curții nu tolerează intervenții în activitatea sa, este în proces de restabilire a încrederii după evenimentele din vara anului trecut. Manole a făcut apel la politicieni să nu-i mai telefoneze judecătorii constituționali recomandându-le soluții, dar nici măcar pentru a se informa din prima sursă.

Când ar putea fi virați banii de la ruși și ce proceduri ar mai fi de urmat pentru a intra în vigoare acordul? Profesorul universitar Nicolae Osmochescu, ex-judecător la Curtea Constituțională, spune că după ratificarea unui tratat bilateral în ambele parlamente ale celor două țări semnatare, urmează procedura de promulgare de către președinții celor două țări, publicarea în Monitorul Oficial, după care un schimb de instrumente de ratificare, prin care cele două părți se informează reciproc că au parcurs toate procedurile interne.

Ce se întâmplă în eventualitatea în care legea de ratificare a acordului negociat va fi declarat neconstituțională sau parțial neconstituțională?

Nicolae Osmochescu: „Atunci acordul nu va intra în vigoare. Atât. Legea nu se duce înapoi în parlament. Este o regulă strictă stipulată în Convenția din Viena din 1969 și preluată în toate legislațiile internaționale: părțile își expun toate pozițiile lor în momentul negocierii unui tratat, indiferent cum se numește. La faza de renegociere el poate ajunge, renegocierea unui alt acord sau aceluiași acord. Deci el poate fi renegociat, dar o să fie cu totul alt acord”.

În istoria sa Republica Moldova are un precedent cu renegocierea unui tratat bilateral cu rușii, amintește Nicolae Osmochescu, este vorba de tratatul de bază ratificat de Chișinău în septembrie 1992 și de partea rusă abia în 2001, după renegocieri serioase.

Experții avizați nu se grăbesc deocamdată să facă pronosticuri referitoare la deznodământul traiectoriei împrumutului buclucaș. Dar președintele Dodon oricum a insistat vineri cu mulțumiri adresate părții ruse, „pentru că a fost prima care a acceptat să vină cu suport financiar concret”. Gestul a fost taxat imediat de criticii săi care l-au interpretat drept un poclon în plus în fața Moscovei, de care ar fi dependent, spun oponenții, politic și financiar.