Nausėda a obținut 44% din voturi, iar Šimonytė aproape 20%, potrivit rezultatelor preliminare publicate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Lituania. În total, în cursa prezidențială s-au înscris opt candidați.
Totodată, CEC a anunțat că referendumul constituțional organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a eșuat. Propunerea de a permite lituanienilor obținerea celei de a doua cetățenii, dintr-o țară „prietenă”, nu a fost sprijinită de necesarul de peste jumătate din alegători.
La referendum au participat circa 59% din alegători, dintre care aproximativ 74% au votat în favoarea modificării Constituției – in număr insuficient pentru aprobarea modificării.
În prezent, lituanienii care doresc să obțină o altă cetățenie trebuie să renunțe la cetățenia lituaniană.
Principalele împuterniciri ale șefului statului în sistemul politic al Lituaniei, țară membră a NATO, sunt supravegherea politicii externe și de apărare, alături de rolul de comandant suprem al forțelor armate.
Având în vedere că Lituania este situată strategic pe flancul estic al NATO, președinția acestei țări relativ mici capătă o importanță sporită pe măsură ce cresc tensiunile dintre Rusia și Occident din cauza războiului din Ucraina, notează agenția AFP. Atât Nausėda, cât și Šimonytė și-au exprimat sprijinul ferm față de Ucraina. De asemenea, cei doi s-au confruntat și în al doilea tur de scrutin prezidențial în 2019, când Nausėda a câștigat cu 66% din voturi.
### Vezi și... ### Lituania vrea să introducă dubla cetățenie. De ce nu ar fi permisă combinația „moldo-lituaniană”