Curtea Constituțională va pronunța joi o decizie referitoare la referendumul din septembrie inițiat de președintele Igor Dodon și care este menit să-i consolideze puterea. Astazi , judecătorii Curții i-au audiat pe autorii sesizării de la Partidul Liberal, care au cerut anularea decretului privind organizarea în 24 septembrie a referendumului consultativ, și pe reprezentanții instituţiei prezidențiale.
Chiar în eventualitatea unui verdict pozitiv al Curţii Constituţionale, referendumul consultativ iniţiat de şeful statului ar putea să nu aibă loc, spun mai mulți experţi.
Your browser doesn’t support HTML5
Cât de fezabil este referendumul dorit de Igor Dodon
Motivul ar fi de ordin financiar. Pentru a acoperi cheltuielile necesare desfășurării plebiscitului e nevoie de rectificarea bugetului pe care e în dreptul să o opereze doar Parlamentul aflat acum în vacanță. CEC a calculat încă în luna aprilie că ar fi nevoie de circa 75 de milioane de lei şi a transmis devizul de cheltuieli Guvernului şi Parlamentului. Dacă în toamnă legislativul revenit din vacanta va decide totuşi să aloce banii necesari, va fi mult prea târziu. În lipsă de resurse, CEC, care deja a început unele pregătiri, nu va fi în stare să asigure desfășurarea plebiscitului.
Chiar daca a fost sesizată încă în aprilie, Curtea Constituţională a lăsat examinarea chestiunii pentru ultimul moment, când se apropie de final termenul de 60 de zile necesare pentru organizarea oricărui scrutin, notează experți avizați.
În mediul constituționaliștilor opiniile sunt împărțite în ce privește legalitatea desfășurării acestui plebiscit.
Unii consideră întemeiate argumentele deputaţilor liberali care au sesizat Curtea Constituţională invocând motivul că întrebările pe care vrea să le adreseze cetățenilor Igor Dodon ar fi de ordin politic, ar depăşi atribuţiile şefului statului și, prin urmare, nu pot fi supuse unui referendum consultativ. Printre constituţionaliştii care împărtășesc acest punct de vedere este şi magistratul CSM, Teodor Cârnaţ.
Teo Cîrnaț
El anticipează o decizie mai curând negativă din partea Curţii Constituţionale:
„Consider că subiectele propuse depăşesc cu mult atribuţiile consultative ale preşedintelui, cu toate că Codul Electoral nu spune ce întrebări pot fi scoase la referendum consultativ. Ceea ce e legat de istorie, reducerea numărului deputaţilor şi celelalte ele trebuie să aibă un anumit rezultat final şi sunt de competenţa parlamentului, nu a preşedintelui.”
Expertul Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituţională, consideră că nu pot fi supuse referendumului consultativ două din cele patru chestiuni propuse la referendum. Includerea în programa școlară a disciplinei „Istoria Moldovei” ţine exclusiv de prerogativa executivului. Anularea „legii miliardului” pică din start pentru că legislaţia electorală interzice scoaterea la plebiscit a problemelor ce ţin de impozite şi buget.
Profesorul univ. Nicolae Osmochescu
Celelalte două chestiuni şi anume reducerea numărului de deputaţi şi lărgirea prerogativelor președintelui s-ar încadra în norma legală doar că şi în acest caz există rezerve, spune Osmochescu. În ce privește extinderea împuternicirilor șefului statului, de exemplu, există deja un proiect de lege care a fost însă avizat negativ de Comisia de la Veneţia. Înalta instituție de expertiză a ajuns la concluzia ar fi inoportun să i se acorde șefului statului împuterniciri mai largi privind dizolvarea parlamentului.
Expertul constituțional Victor Puşcaş împărtășește însă opinia exprimată azi la Curtea Constituţională de consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi, care a spus că șeful statului este în drept să consulte alegătorii în cele patru chestiuni, care ar fi, la părerea sa, de interes național şi s-ar încadra în prevederile legale.
Victor Puşcaş: „Cred că referendumul are drept la viaţă, chiar dacă este consultativ şi nu produce efecte juridice.”
Președintele Igor Dodon a spus azi la o întâlnirea cu jurnaliștii că în cazul în care referendumul inițiat de el va fi blocat la Curtea Constituțională, sau din motive financiare, s-ar putea să semneze un decret repetat prin care să ceară desfășurarea plebiscitului.