„Reforma morală” ca program de guvernare

Luni, 26 iulie 2021, la ședința inaugurală a noului parlament cu mandatele validate constituțional, președinta Maia Sandu a ținut un discurs remarcabil, țintit și bine articulat, care se constituie într-un veritabil program de guvernare.

Șefei statului nu i-a scăpat niciun domeniu important, și această acoperire de sarcini le poate da cetățenilor o imagine cuprinzătoare asupra misiunii pe care și-a luat-o pe umeri noua putere. Este vorba despre o reconstrucție din temelii a statului – o transformare profundă care va pune pe primul plan integritatea și competența actului de guvernare, adică tocmai ceea ce a lipsit, grosso modo, în cei 30 de ani de existență a Republicii Moldova.

E primul discurs al Maiei Sandu în parlament în calitate de șef al statului, dar și după cel ținut în data de 12 noiembrie 2019, când a fost demis guvernul pe care-l conducea. În acea ultimă zi a unui mandat prematur încheiat, premierul Maia Sandu făcuse un adevărat rechizitoriu forțelor politice, susținătoare ale statului captiv. Grupările Plahotniuc, Shor și socialiștii lui Dodon trecuseră peste dușmănii și animozități reciproce pentru a demite un guvern proeuropean, care declarase război corupției și insista pe numirea unui procuror general independent.

De data aceasta, președinta Maia Sandu a venit într-un parlament schimbat radical, cu partidul pe care l-a întemeiat, PAS, având o majoritate confortabilă, în timp ce o parte din personajele de tristă faimă, destinatarii discursului său din 12 noiembrie 2019, nu se mai regăsesc în legislativ. Au reapărut în schimb câteva figuri exotice, venite din trecut – comuniștii, în frunte cu Voronin –, care au pregătit, cum știm, instaurarea regimul oligarhic de mai târziu.

Maia Sandu a punctat în luarea sa de cuvânt principalele obiective ale guvernării, așa încât viitorul cabinet de miniștri poate lua, și desigur o va face, discursul prezidențial ca pe o foaie de parcurs, pe care o va detalia și aprofunda: justiția, educația, sănătatea, agricultura, atragerea investițiilor străine, încurajarea afacerilor oneste în economie, infrastructură, interconectare energetică, cultură (unde se cere „o nouă paradigmă de dezvoltare”), protejarea mediului ș.a., dar și măsuri legate de adaptarea țării la provocările globale.

Șefa statului a vorbit despre o adevărată revoluție în felul cum va fi guvernată Republica Moldova. Discursul prezidențial a avut un ax etic foarte pronunțat, insistă pe dreptate, integritate, respectul față de lege și proceduri, pe transparență și dezbatere publică, pe responsabilitate și modestie, pe compasiune și solidaritate. Totodată, proclamă „toleranță zero” față de corupție. Maia Sandu:

„Avem nevoie de acțiuni rapide și incisive în combaterea corupției. Oamenii așteaptă dreptatea, ei trebuie să vadă cum ajung la închisoare hoții de miliarde, împreună cu cei care le-au oferit acoperire legală sau politică.

Majoritatea parlamentară, noul Guvern și Președintele vor lucra împreună pentru ca nimeni să nu fie mai presus de lege. Acesta este unul dintre angajamentele majore pentru următorii ani.”

Un președinte nu este atât un manager, cât un exponent al aspirațiilor populare, un simbol al statului, în care se recunosc – ar trebui să se recunoască – majoritatea cetățenilor. Și accentul pus pe moralitate, pe responsabilitate, pe implicare civică, recursul la valori perene, scoase din contingent, sunt atributele unui discurs prezidențial, de care Maia Sandu nu a ezitat să uzeze. A fost egală cu sine însăși. Istoria umanității îi oferă destule exemple – de la John F. Kennedy până la Václav Havel – în care cuvintele unui lider credibil au știut să emoționeze, să însuflețească poporul. Iată, în această ordine de idei, încă un fragment din alocuțiunea președintei Maia Sandu, un fragment cu destinație concretă:

„Așa-zisa elită politică și economică a oferit timp de ani de zile exemple dăunătoare pentru tânăra generație – posibilitatea îmbogățirii rapide, din contul altora, fără limite morale și fără respect față de lege și comunitatea în care trăiesc. Pornind de la aceste modele strâmbe, unii tineri ajung să creadă că succesul e adus de ignorarea legii, corupție, cumătrism, delapidare și furt. Ei cred că un gard înalt, o mașină scumpă, un palat luxos te pot păzi de relele acestei lumi.

Că nu poți construi fericire pe nefericirea vecinului. Că nu poți fi fericit într-o țară de oameni nefericiți. Că munca și inovarea se răsplătesc, iar abuzurile sunt pedepsite.”

Republica Moldova este un stat sărac, delapidat, subminat continuu, cu o moralitate pe dos, în care, zice lumea, doar „pilele”, cunoștințele și relațiile îți pot rezolva problema. Într-un asemenea stat să insiști pe onestitate și implicare este un demers cvasi-utopic. Dar nu există altă soluție, semnalul de schimbare trebuie să vină de la cel mai înalt nivel politic și să reverbereze către straturile adânci ale societății.

Apelul la conștiința cetățeanului, la un patriotism autentic, nu la cel demagogic, „statalist”, contrar intereselor naționale, este mai mult decât o asumare de sarcini. Reforma morală nu are termen de execuție, nu se referă la majorarea salariilor, la ieftinirea carburanților, la creșterea pensiilor (deși angajamentul PAS de mărire a pensiei minime se conține în partea mai tehnică a discursului prezidențial). Maia Sandu solicită sprijinul și participarea cetățenilor într-o operă de transformare a țării, le cere de fapt un act de credință.

E un pariu riscant, mai ales într-o zonă a eternului provizorat, într-un teritoriu de frontieră („de frontieră” în toate sensurile – geopolitic, mental și existențial) cum e Moldova, dar pentru o miză mai mică nu merită să-ți dorești puterea, dacă ești cu adevărat un om integru.

Noua guvernare va fi sprijinită de popor, fundamental este să-și seteze corect prioritățile, respectiv să atace marea corupție, cu hotărâre și fără compromisuri (neuitând lecțiile trecutului!), după cum își dorește și șefa statului, dând cetățenilor sentimentul că de-acum încolo hoția va fi pedepsită, că indiferent de rang și de mărimea conturilor tale bancare, nu vei scăpa de pușcărie, dacă ai furat. Acest sentiment al dreptății în sfârșit instaurate poate contrabalansa costurile unor reforme dureroase, dar necesare pentru redresarea economiei.

Oricât de mărețe și generoase sunt obiectivele asumate de noua putere proeuropeană de la Chișinău, va conta în cel mai înalt grad credibilitatea, onestitatea exponenților săi. De aceea, pe lângă eficiența actului de guvernare, partidul care a preluat gestiunea treburilor țării va trebui să dea dovadă de o conduită publică ireproșabilă, să-și reprime tentațiile vinovate, să emane o imagine de seriozitate și sobrietate și – foarte important – să comunice prompt și franc cu cetățenii, să mizeze pe discernământul lor, răspunzând astfel încrederii primite din partea alegătorilor.

Până la urmă, schimbarea începe cu tine însuți, cu modelul pe care îl afirmi și-l reprezinți.