Reforma spitalicească are drept scop optimizarea rețelei de spitale din țară pentru a eficientiza cheltuielile din domeniu, dar și să garanteze acordarea serviciilor medicale de calitate şi accesibile pentru cetateni. Reforma prevede regionalizarea spitalelor publice. Regionalizarea va fi făcută în funcţie de complexitatea cazurilor, profilul de morbiditate şi a numărului de populaţie deservită. Ministra Sănătății, Ruxanda Glavan explică de ce există o nevoie acută de a reforma sistemul spitalicesc.
Ruxanda Glavan: „Conceptul de reformă pe care noi l-am propus spre dezbateri publice nu vine decât să îmbunătățească calitatea serviciilor medicale și că, în esență, pentru pacienți nu contează cum se va numi persoana juridică, spitalul din localitate. Va fi important pentru el ca acest spital să fie renovat, reparat; eventual, construit unul nou care să corespundă tuturor criteriilor medicale de calitate.”
Ruxanda Glavan
Europa Liberă: Eu am revenit de la Nisporeni, unde am discutat cu mai mulți localnici și teama lor este că vor trebui să parcurgă zeci de kilometri ca să ajungă de la Nisporeni la Ungheni, iar infrastructura lasă de dorit. Și atunci, temerea lor este că nu se vor încadra în timpul suficient ca să ajungă la doctor în caz de urgență.
Ruxanda Glavan: „În caz de urgență la doctor se ajunge cu Ambulanța. Unu. Doi. Conceptul de reformă pe care noi l-am propus prevede regionalizarea anumitor servicii. Continuăm să informăm populația că nu se închide spitalul și eventual pentru populația raionului Nisporeni spitalul rămâne acolo, va presta în continuare servicii, în mare parte servicii de îngrijire cronică, dar aceasta nu înseamnă că ei nu vor putea beneficia de anumite intervenții minim invazive sau de așa-numita chirurgie de zi. Respectiv, pentru alte tipuri de intervenții – mai complicate, mai sofisticate – pe care nici astăzi în esență nu le prestează spitalul, vor trebui să se adreseze în altă parte. Vreau să vă dau un exemplu: Spitalul raional Nisporeni cred că mai mult de un an de zile nu are neurolog. Oare populația merită să considere că are un spital raional în care trebuie să existe un neurolog și la modul practic acesta nu există?”
Your browser doesn’t support HTML5
Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan răspunde întrebărilor Valentinei Ursu
Europa Liberă: Localnicii de la Nisporeni ar putea să reproșeze Ministerului Sănătății, să întrebe de ce nu a trimis un specialist în domeniul neurologiei acolo?
Ruxanda Glavan: „Un specialist în domeniul neurologiei a primit chiar astăzi bilet de trimitere la spitalul raional. De fapt, oamenii nu prea înțeleg pe parcursul multor ani și al multor schimbări care au avut loc în sistem - Ministerul Sănătății nu prea avea mari pârghii și de aceea schimbarea calității de fondator, prin care Ministerul Sănătății nu doar își asumă politici, dar și are dreptul să finanțeze, dreptul să implementeze și să asigure controlul direct al acestor politici, asta ar însemna mai multă calitate.
Atunci când se elaborează un document de politici, autoritatea publică centrală, ministerul în acest caz, are mai multe instrumente sau etape. Există documentul de concepție, există documentul de strategie, există program și există eventual planul. Concepția este un document vizionar, un document care trebuie să ne descrie situația, să ne definească problema, să identifice căile de soluționare. Iată noi acum suntem la etapa de concepție. Odată aprobată concepția, vor continua: aprofundarea studiilor de fezabilitate, costificarea, planul de acțiuni deja pentru fiecare regiune în parte și implementarea.
De ce am început să discutăm acum despre acest concept? Pentru că nu vrem să călcăm pe aceeași greblă, pe care au mai comis-o fostele conduceri ale Ministerului Sănătății atunci când țineau documentele pe rafturile ministerului și încercau să facă reforma într-o noapte sau într-o lună.”
Europa Liberă: Deși aceste documente ajungeau și în Parlament, pentru că au fost tentative eșuate când deputații au blocat reforma în domeniul sănătății.
Ruxanda Glavan: „Și de fapt, blocarea din partea Parlamentului atunci a fost ca un răspuns al faptului că Ministerul Sănătății la acea etapă nu a comunicat despre intenția sa și de fapt într-o noapte a încercat să facă o comasare a spitalelor. Evitând acea situație, acum suntem la etapa de dezbateri publice și vreau să vă asigur că vom comunica și vom discuta atât la nivelul experților naționali cu managerii, cu directorii de spitale, cu angajații din spitale, dar și cu populația până când fiecare din prima sursă va avea posibilitatea să înțeleagă că reforma nu înseamnă…”
Europa Liberă: Deci, perioada de tranziție va fi mai mare?
Ruxanda Glavan: „Perioada de tranziție și comunicarea nu se exclud. Intenția noastră este, după ce am făcut acel colegiu al Ministerului Sănătății public, tocmai pentru ca oamenii să se informeze, în care au participat conducătorii spitalelor. În această săptămână au avut loc patru întâlniri la nivel de zone. Deja s-a discutat cu conducătorii spitalelor și cu șefii de secție și după care urmează întâlniri practic în fiecare instituție, să discutăm cu toți lucrătorii medicali și evident în fiecare localitate și cu populația.”
Europa Liberă: Doamna ministru, dar din cele 71 de spitale câte vor fi funcționale, câte rămân?
Ruxanda Glavan: „În conceptul pe care l-am propus noi ar trebui să rămână 19 persoane juridice. Asta nu înseamnă că o să rămână 19 clădiri. Ca număr de clădiri, s-ar putea să rămână tot așa sau mai puține, dar pe contul construcției altor edificii noi, care vor îngloba două sau trei clădiri, dar ca persoane juridice vor fi instituite prin management comun. Instituirea managementului comun și administrării comune a mai multor clădiri a demonstrat la nivel internațional că aduce plusvaloare, aduce raționalizarea cheltuielilor și evident atunci când există pârghii bune de asigurare și de control a acestui management raționalizarea se traduce în termen mediu și lung prin oferirea resurselor financiare pentru calitate.
Pentru fiecare regiune separată evaluarea va avea loc individual, pentru că, din punctul de vedere al sistemului, astăzi nu există uniformitate în țară. Au fost criterii politice, pe baza cărora s-au făcut investiții în anumite raioane și în anumite spitale, au fost date utilaje de sute de mii de euro în anumite spitale care nu au nici jumătate din populația necesară pentru ca acest utilaj să funcționeze la parametri normali. Au fost multe gafe.
Conceptul de reformă la care acum se lucrează este la etapa incipientă de analiză. Ori, chiar aceste întâlniri zonale deja ne-au adus prin avizele experților pe care-i consultăm deja ne-au adus anumite îmbunătățiri acestui concept. Și într-un final s-ar putea să existe o altă formulă a amplasării regiunilor, dar în esență principiul rămâne același.”
Europa Liberă: În timp ce reforma ați anunțat-o, mai multe întrebări rămân în vigoare – cum ar putea funcționa un spital cu peste două mii de paturi? Am văzut și în presă foarte multe critici chiar că nu este clar cum ar fi fost corect să fie calculat numărul de paturi.
Ruxanda Glavan: „Încă în anii 2003-2006, Guvernul, Ministerul Sănătății de atunci au beneficiat de un suport tehnic extrem de valoros din partea Băncii Mondiale privind situația spitalelor și recomandările concrete de reorganizare a sectorului. Ca rezultat al acelor recomandări, în anul 2009 a fost elaborat Planul general al spitalelor pentru toată țara. În primăvara anului 2009, acel plan a fost prezentat public și a fost discutat cu directorii de spitale și urma ca să fie pus în aplicare. Schimbările politice care au avut loc în anul 2009 au oprit acel proces. Noua guvernare care a venit în 2010 a aprobat Hotărârea de Guvern 379, prin care și-a propus Planul de dezvoltare al asistenței medicale spitalicești pentru anii 2010-2012. După aceasta a urmat așa-numita Foaie de parcurs prin reforma spitalelor din anul 2012.
Deci, acuzațiile că ar fi o grabă sau o lipsă de transparență sunt de fapt legate de necunoașterea unui proces îndelungat prin care a parcurs Ministerul Sănătății. Experții care ne-au ajutat, nu doar acest Guvern, dar țara Republica Moldova din 2003 încoace, ne-au prezentat și câteva modele de gestionare, inclusiv managementul comun pe care-l propunem noi. Eu vreau să vă aduc câteva argumente: Spitalul Clinic Republican sau Spitalul Clinic Municipal Bălți în varianta în care sunt acum ele au fost concepute în anii ‘70-’80 pentru 1100-1700 de paturi. Ori, țara a avut deja experiență când a gestionat spitale de asemenea capacitate și lucrurile au mers bine. Tocmai pentru că am vrut să fim extrem de transparenți, am plasat pe site-ul ministerului conceptul și care conține toate explicațiile…”
Europa Liberă: Dar un studiu de fezabilitate există, doamna ministru?
Ruxanda Glavan: „Cu siguranță, există. Vă spuneam traseul acestui concept. Pe parcursul anilor s-au făcut mai multe studii de fezabilitate. Și apropo atunci când în anul 2009 experții internaționali au făcut acel atelier, de fapt a fost prezentat studiul de fezabilitate privind regionalizarea. Eu vreau să mă întorc în anul 2012. Atunci un fost viceministru al Sănătății și-a asumat public inițierea comunicării despre Foaia de parcurs privind reforma spitalelor din 2012. Vreau să vă spun că acea persoană și echipa apropiată conducerii respective a ministerului exact pe același principiu atunci susțineau și spuneau că este foarte binevenită reforma. Și atunci, eu nu înțeleg: de ce de la schimbarea portavocii reformei se schimbă și opinia față de această reformă?”
Europa Liberă: Dar reforma începe în această lună?
Ruxanda Glavan: „Noi vorbim despre un concept de reformă. Acum suntem la etapa de discuții publice. Noi o să definitivăm conceptul, îl aprobăm în Guvern și, după aprobarea acestuia în Guvern, demarăm primii pași din planul de acțiuni propus.”
Europa Liberă: Deci, doar după ce se aprobă în cadrul Cabinetului de Miniștri, urmează începerea acestei reforme?
Ruxanda Glavan: „Exact, exact. Unele lucruri se petrec în paralel și noi nu intenționăm să intrăm în alte detalii tehnice, dar mă întrebați de studii de fezabilitate. În paralel, noi mai avem câteva studii de fezabilitate care se vor încheia în toamna acestui an și ne vor fi prezentate și cu siguranță ne vor ajuta să implementăm mai corect conceptul pe care-l propunem. Vorbim despre costificarea reformei pe grupuri de cheltuieli – cât și cum ar trebui să cheltuim pentru recalificarea personalului medical, cât și cum ar trebui să cheltuim și unde să facem investițiile necesare și cel mai important cu privire la managementul spitalelor cu capacități mai mari. Acestea vor fi puține la număr.
În principiu vorbim doar despre spitalul polivalent care ar urma să fie în Chișinău, dar este extrem de așteptat de noi rezultatul studiului de fezabilitate privind managementul descentralizat pe bugete. Deci, astăzi avem cinci instituții care vor fuziona într-un spital polivalent. În conceptul acestui spital, clinicile vor rămâne separate – Clinica neurologie, Clinica cardiologie… Și atunci este extrem de important să asigurăm și managementul descentralizat pe clinici.”
Europa Liberă: Ce îi așteaptă pe lucrătorii medicali, pentru că până la sfârșit de an ar trebui să apară claritate – dacă e suficient numărul pe care îl aveți astăzi în acest sistem, dacă mai trebuie, dacă mai recalificați… Care va fi soarta personalului medical?
Ruxanda Glavan: „Vă spuneam că în această săptămână am parcurs o nouă etapă în comunicare – cea de întâlniri zonale cu directorii și cu șefii de secții din spitale. Impactul acestor întâlniri este unul foarte bun și extrem de important, pentru că oamenii au primit informație din prima sursă. În esență…”
Europa Liberă: Ce le-ați spus?
Ruxanda Glavan: „…doctorii își doresc să fie schimbări, pentru că ei sunt cei care recunosc că eu am suficiente cunoștințe și nu întotdeauna am suficiente utilaje sau echipamente, ca să pot să performez. Și atunci, oamenii sunt înțelegători și așteaptă aceste schimbări. În același timp, le-am explicat că de fapt scopul reformei este să-i păstrăm în serviciu și să le asigurăm condiții decente. Noi avem o criză a personalului medical. Și în condițiile în care resursele umane sunt puține și sunt extrem de valoroase pentru noi, evident că niciun lucrător medical, nici asistent medical, nici medic nu va avea de suferit din urma acestei reforme, ba, dimpotrivă.
Europa Liberă: O altă decizie pe care ați prezentat-o în cadrul ședinței de Guvern recent, toate instituțiile de învățământ medical de stat, instituțiile de asigurare a sănătății, inclusiv instituțiile medico-sanitare publice se vor afla de acum înainte în subordonarea ministerului pe care îl administrați. De ce s-a luat această decizie să concentrați totul într-un singur centru?
Ruxanda Glavan: „A fost de fapt avizul pe care Guvernul l-a dat la o inițiativă legislativă a unui grup de deputați. Inițiativa se referă la faptul că spitalele, instituțiile medico-sanitare publice care astăzi sunt fondate și gestionate la modul practic de consiliile raionale, de consiliile municipale și de anumite departamente să fie trecute în gestiunea și în responsabilitatea Ministerului Sănătății.”
Europa Liberă: Administrația publică nu va mai avea nimic cu aceste instituții medicale?
Ruxanda Glavan: „Doar medicina primară rămâne să fie fondată de către autoritatea publică locală. Această propunere a grupului de deputați care a fost susținută de Guvern vizează, în primul rând, spitalele. Nu știu de unde a apărut informația cu instituțiile de învățământ, pentru că nu face subiectul acestei inițiative. După cum vă spuneam, omul simplu, cetățeanul de rând atunci când merge în spitalul raional X sau Y și vede condiții proaste își pune întrebarea: de ce ministrul sau ministerul nu întreprinde nimic? Fără ca să înțeleagă de fapt că statu-quoul actual nu-i permite ministrului și ministerului să intervină decât cu recomandări. Și este foarte frustrant atunci când ministrul Sănătății face controale inopinate în anumite spitale raionale fiind sesizat de cetățeni, identifici acele încălcări grave care dăunează atât sănătății pacientului, cât și imaginii întregului sistem, după care ministrul Sănătății nu poate întreprinde nimic decât să scrie o scrisoare de informare Consiliului raional și să ceară penalizări, ca tot ministrul Sănătății să afle în două sau trei luni că de fapt Consiliul raional nu a întreprins nimic.
Atunci despre ce fel de autonomie putem noi să vorbim? O să vă dau un exemplu clasic al celei mai negative consecințe a unei asemenea structuri – Spitalul Municipal Bălți, un spital care, deși a avut un director care a câștigat concursul în cadrul Ministerului Sănătății încă din primăvara acestui an, abia după trei-patru luni a fost numit în funcție de către Consiliul municipal. Ce a însemnat asta pentru pacienți? Asta a însemnat un haos în spital, asta a însemnat o anarhie, în care doctorii înțelegeau că nu există o conducere, în care nimeni nu-și asuma responsabilitatea pentru asigurarea cu medicamente, pentru calitatea serviciilor. Și cel mai grav, iarăși exemplul Spitalului Municipal Bălți. Fiind în proprietatea Consiliului municipal, fără ca ministerul să cunoască, fără ca să existe o aprobare, au încheiat contracte de parteneriate publice private pentru servicii de laborator și rezultatul acestora este îndatorarea îngrijorătoare a spitalului față de acest serviciu privat prestat.”
Europa Liberă: E o povară financiară?
Ruxanda Glavan: „E o povară și noi ca minister ne exprimăm îngrijorarea față de situația financiară a Spitalului Municipal Bălți. Or, deciziile neprofesioniste, permise de către fondator la o anumită etapă, au creat astăzi situația în care spitalul marea majoritate a fondurilor pe care le primește de la Compania de Asigurări le direcționează în a-și plăti facturile pentru partenerul privat, și nu pentru a asigura servicii pentru pacienți. Și din acest motiv, așa cum în anul 2003, prin decizia Parlamentului, toate spitalele au fost luate de la Ministerul Sănătății și date în proprietate autorităților publice locale, acum revenim la situația în care ele să fie gestionate de către Ministerul Sănătății.”
Europa Liberă: O altă constatare tristă pe care o aud de la cetățeni atunci când discut cu unii dintre ei că, totuși, pensia aproape integral pentru unele familii se cheltuiește pentru medicamente. Ați vorbit cu mai multe ocazii despre medicamentele compensate. Le spuneți celor care trec pragul farmaciilor, totuși, care e accesul lor la aceste medicamente?
Ruxanda Glavan: „Vreau să vă spun că, în primul rând, pentru a beneficia de medicamente compensate, trebuie să meargă la medicul de familie. Ori m-am prins că încă există populație, mă refer mai ales la persoanele în vârstă, care fie nu știu, fie decid că nu mă mai duc la medicul meu de familie și merg direct la farmacie și își procură medicamente care de fapt erau în lista de medicamente compensate. Este o greșeală.”
Europa Liberă: Adică trebuie să aibă rețetă cel care vrea să beneficieze de medicamente compensate?
Ruxanda Glavan: „Obligatoriu! Fiecare pacient care vrea să beneficieze de medicamente compensate trebuie să meargă la medicul de familie, pentru că acesta să i le elibereze. Într-al doilea rând, recent am extins din nou lista de medicamente compensate. De această dată am adăugat câteva denumiri comune internaționale și am adăugat câteva maladii noi. Să zicem, din cadrul maladiilor oncologice, noi avem peste 50 de mii de oameni care trăiesc cu cancer și la o anumită etapă este necesar controlul durerii. Păi, iată acești pacienți până acum erau lăsați unul la unul cu boala lor.”
Europa Liberă: În voia sorții…
Ruxanda Glavan: „De acum ei pot beneficia de medicamentele compensate, iarăși prin rețetă de la medicul de familie. Totodată, am introdus două diagnostice noi, pentru care se compensează medicamentele, boala Alzheimer și depresia. Aceste medicamente au început să fie compensate în mărime de 30 la sută. Au fost revizuite protocoalele clinice de tratament pentru copii, au fost excluse anumite medicamente care au mai puțină dovadă de grad științific și au fost înlocuite cu altele. Lista de medicamente compensate este o listă vie, îi spunem noi și ea în permanență va fi în mișcare, dar scopul nostru este ca să fie maximal lărgită. Îndemnul meu către populație este să înțeleagă că, pentru a beneficia de medicamente compensate, este obligatoriu să ne adresăm la medicul de familie.
Aici vreau să vă spun și o altă concluzie pe care mi-am făcut-o. Foarte multă lume consumă medicamente la greu chiar dacă nu are indicație de la medicul de familie. Oamenii fac automedicație și faptul că am limitat deja consumul, spre exemplu, al antibioticelor, în anumite zone a creat disconfort, dar în esență noi suntem conștienți că noi facem un lucru bun, pentru că nu poți să consumi antibiotice de fiecare dată când crezi tu că e bine sau când ai febră. Exact același lucru începem să-l discutăm cu medicii.
Odată cu revizuirea protocoalelor clinice naționale să ne debarasăm de polipragmazie. Or, cetățeanul moldovean încă are sentimentul că dacă am mers la medic și m-a dat doar două pastile, și nu mi-a dat 16, și nu mi-a făcut și picurători, e un medic mai puțin calificat. Nu este așa! Noi trebuie să înțelegem că nu toate suplimentele alimentare, de tipul vitamine, bifidobacterii sau altceva sunt medicamente și s-ar putea nici să nu ne fie necesare de fiecare dată.”
Europa Liberă: Farmaciile fac business.
Ruxanda Glavan: „Farmaciile sunt un business privat și atunci sarcina noastră a tuturor este să informăm corect populația și populația să meargă și să cumpere doar atunci când are o indicație de la medic.”