Noua Democrație, care conduce Grecia din 2019, s-a situat pe primul loc la alegerile de duminică, dar a primit numai 28% din voturi, sub obiectivul de 33% pe care și-l propusese în campanie Mitsotakis, și mult sub procentul de 40% de la alegerile naționale din iulie 2023.
Săptămâna aceasta, Mitsotakis a respins ideea uneor alegeri anticipate, spunând că guvernarea va lua doar măsuri „corective”, pentru a arăta alegătorilor că le-a înțeles mesajul.
Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie au provocat cutremure politice interne mai mari în alte țări.
Premierul belgian Alexander De Croo și-a anunțat demisia luni dimineață, la câteva ore după închiderea urnelor, după rezultatul slab al partidului său liberal VLD.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate, în ceea ce unii numesc un pariu riscant, după ce extrema-dreaptă franceză, Adunarea Națională a lui Marine le Pen, a obținut cele mai multe voturi la „europarlamentare”.
Vineri, într-o nouă evoluție provocată de anunțul-șoc al lui Macron, ministrul de Finanțe francez Bruno Le Maire a avertizat că economia țării sale, a doua cea mai mare din UE, riscă să se cufunde într-o criză financiară dacă dreapta extremă câștigă alegerile anticipate, cu programul ei alcătuit - potrivit lui Le Maire - „numai din minciuni”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te