Remitențele se reduc: „Cui să mai trimiți bani acasă?” (Sergiu Gaibu/Radio Chișinău)

Moldova - Press Review photo

Presa despre remitențe dar și despre apropiatele alegeri europarlaentare, devalorizarea leului și educația media.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei matinale 8 mai 2019

SergiuIgor Boțan, expert în sisteme electoare, susține că pentru Republica Moldova, Uniunea Europeană este cel mai important partener politico-economic și este principalul partener comercial, transmite IPN. În condițiile în care Republica Moldova are Acord de Asociere cu UE, care este un document obligatoriu pentru ambele părți, lucrurile care se desfășoară în UE, inclusiv alegerile pentru Parlamentul European, sunt foarte importante pentru R. Moldova și pentru cetățenii moldoveni. Igor Boțan a mai adăugat că cei din Republica Moldova, care au cetățenie românească, deci și cetățenie europeană, trebuie să participe la acest scrutin europarlamentar.

Cetățenii R. Moldova aflați peste hotare au trimis în primele trei luni ale anului mai puțini bani acasă, se scrie într-un material publicat de Radio Chișinău. Economistul Sergiu Gaibu, citat în articol, consideră că unul dintre motivele reducerii remitențelor este legat de faptul că familiile de cetățeni moldoveni se reîntregesc peste hotare, astfel că nu mai au cui trimite bani în țara de origine. Iar analistul strategic Iurie Gotișan consideră că această diminuare a remitențelor se va menține. „Conjunctura economică nu este una dintre cele mai bune în mai multe state în care își câștigă bucata de pâine conaționalii noștri. De exemplu state precum Italia, Franța, Regatul Unit, în care muncesc moldovenii, indică sincope economice, inclusiv în sistemul economic, la general. Iar consecințele de regres economic se răsfrâng și asupra emigranților moldoveni care muncesc în aceste țări”, subliniază Gotișan, citat de Radio Chișinău.

Despre deprecierea leului se scrie într-un material publicat de Ziarul de Gardă. În articol este citat Veceaslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, care califică situația creată pe piață drept „stres valutar”, dar menționează că, deocamdată, nu se poate vorbi de un „șoc valutar”, care a fost înregistrat doar de două ori în istoria Republicii Moldova – în anii 1998-1999 și în 2015. Expertul economic Viorel Gîrbu susține însă că deprecierea leului nu va avea un impact major asupra prețurilor, iar cursul va reveni la normal. „Cel mai mare rol îl joacă Banca Națională a Moldovei”, a conchis Gîrbu.

Mold-Street scrie că o companie din Lituania a câștigat din prima cel mai mare contract din acest an pentru prestarea de servicii de alimentație în 66 de instituții de educație timpurie, primară, gimnazială și liceală din raionul Strășeni. Deși are o reputație îndoielnică, compania lituaniană (UAB Pontem) va primi 180 de milioane de lei din bugetul Republicii Moldova pentru acest scop, se menționează în articol.

Cum aducem online-ul în albia normalității? La această întrebare răspunde Vlada Ciobanu, într-un comentariu pentru portalul Media-Azi. În opinia autoarei, mediul online din Republica Moldova reflectă situația din media și din sfera publică tradițională și se completează reciproc. Ciobanu scrie despre fenomene precum influența asupra spațiului mediatic autohton a persoanelor sau organizațiilor din Rusia, despre concentrarea proprietății mass-media, dar și despre încercări oneste de promovare a unei politici editoriale echilibrate. Devenită deja un clișeu, soluția pentru multe lucruri rămâne în educație, afirmă autoarea. „Școala este locul unde trebuie să existe o competiție de idei și să fie antrenată gândirea critică în cadrul tuturor disciplinelor, nu doar la educația civică sau educația mediatică”, se menționează în articol.

Pe străzile Chișinăului rareori poți vedea un om pe bicicletă, deși numărul doritorilor de a trece la acest transport ecologic este în creștere, notează Lidia Ceban într-o analiză publicată pe portalul Noi.md. Cicliștii nu se simt confortabil pe străzile capitalei din cauza fricii de a circula în același flux cu mașinile, lipsei parcărilor în oraș și în curțile blocurilor rezidențiale, a infrastructurii subdezvoltate și a reliefului prost, scrie autoarea. Membrii ONG-ului Watchdog.md au ajuns la concluzia că orașul Chișinău face parte dintre orașele care „nu investesc în infrastructura bicicletelor”, se mai menționează în articol.

Despre momentele în care puterea se urcă la cap scrie editorialistul Nicolae Negru pentru Ziarul Național. El dă exemplul unui sătean din Ciocâlteni, raionul Orhei, al cărui fiu a ajuns, acum trei ani, „mare ștab la Poliția de frontieră”. Tatăl noului „mare nacialnic” s-a gândit că nu mai e cazul să le permită consătenilor să circule pe lângă casa sa și a blocat drumul, descărcând în fața porții o movilă de nisip, se scrie în material. Negru opinează că chiar dacă presupunem că trecerea unei motociclete ar putea periclita „stabilitatea” casei respective, pare ciudat că acest lucru s-a descoperit doar atunci când fiul proprietarului a fost promovat într-o funcție înaltă. „Astfel, putem conchide, abuzul de putere a fost legalizat”, subliniază autorul.