La începutul acestui an Uniunea Europeană a oferit zeci de granturi pentru antreprenorii din sudul ţării, în special din autonomia Găgăuză şi Taraclia. Afacerile sprijinite de contribuabilii europeni sunt diverse: de la uscătorii de prune până la fabrici de producere a brânzeturilor din lapte de capră. În prezent, antreprenorii culeg roadele investițiilor. Corespondenta noastră a fost în vizită la Ceadîr Lunga unde din bani europeni a fost modernizată o brutărie ce datează din perioada sovietică:
La Ceadîr Lunga, imediat ce ajungi în intersecția străzilor Lenin şi Karl Marx aroma de pâine abia scoasă din cuptor îţi dă de ştire, mai bine decât un ghid electronic, că o brutarie e în preajmă.
Your browser doesn’t support HTML5
Reportajul zilei: la Ceadîr Lunga cu Diana Răileanu
În perioada sovietică, fabrica de panificaţie de aici asigura cu pâine întreaga regiune de sud. În ultimii ani, însă, din cauza utilajului depăşit, abia de acoperea necesitățile orașului. Brutăria „şi-a revenit” din primăvară, când, dintr-un grant de 14 mii de euro, s-a procurat echipament pentru cernerea făinii, un dospitor, o maşină de feliat aluatul şi una de ambalare a pâinii.
Lângă mașinăria care frământa aluatul stau de vorbă cu cea mai experimentată brutăreasă. Se prezintă cum se obişnuieşte în autonomia Găgăuză – Sofia Simionovna.
De vorbă cu Sofia Simionovna
Munceşte la această brutărie din 17 iunie 1968. Până nu demult căutau să se descurce cu utilaje de producție sovietică, astăzi nu-i vine să creadă că au ajuns în rând cu lumea civilizată:
„În ultimul timp se lucrează mult mai uşor. Diferenţa dintre ce aveam în trecut şi ce avem acum e ca între cer şi pământ. Am ieşit la pensie, dar nu vreau să stau acasă. Credeam că voi renunţa la lucru, dar după ce am văzut cât e de uşor acum, m-am răzgândit. Fiecare bucată de aluat o lucram cu mâna, de la cernutul făinii până la împachetare. Acum eu sunt liberă, pot să împletesc colaci. Calculaţi singură: înainte trebuia să tai zeci de kilograme de aluat cu mâna, astăzi maşina de feliat face acest lucru în cinci minute.”
Sofia Siminovna și echipamentul nou...
Datorită noului echipament, brutăria din Ceadîr Lunga şi-a majorat cu aproape 30 la sută producţia de pâine şi a creat trei noi locuri de muncă. Printre proaspeţii angajaţi este şi Dmitrii de 29 de ani. După absolvirea şcolii, din lipsă de bani, s-a văzut constrâns să plece la muncă peste hotare. Ca majoritatea localnicilor din autonomia Găgăuză a ales Federaţia Rusă. A revenit acasă după ce a primit interdicție de a intra în Rusia. Norocul lui, spune bărbatul:
„Aici am învăţat să lucrez cu pâinea. Îmi este foarte interesant. Până la această slujbă am făcut de toate: am lucrat câţiva ani în construcţii în Federaţia Rusă, am fost şi sudor. Mi-a fost greu. De două luni m-am stabilit acasă. Dacă cineva mi-ar propune mâine să plec înapoi la muncă peste hotare, aş cântări de două ori. Acasă tot e interesant, mai ales că nu am fost aici de foarte mulţi ani.”
Proprietara brutăriei, Maria Culev, a ridicat din umeri când am întrebat-o cât timp i-ar fi trebuit ca să adune banii necesari pentru modernizărea fabricii.
Maria Culev
14 mii de euro, adică aproape 300 de mii de lei este o sumă ireală pentru un antreprenor din Ceadîr Lunga, un oraş cu 15 mii de locuitori, o treime dintre care sunt plecaţi peste hotarele ţării:
„De mult timp ne pregăteam pentru modernizarea brutăriei, mai ales că clienţii îşi doresc produse de calitate. Oamenii consumă pâine în fiecare zi, iată de ce suntem obligaţi să le oferim tot ce-i mai bun. Mai mult ca atât, încercăm şi făina să o cumpărăm de la producători locali, astfel încât să susţinem şi alţi antreprenori din regiune. Am creat şi trei noi locuri de muncă şi nu vrem să ne oprim aici. În aproape patru luni, producţia de pâine a crescut cu zece tone. Nu ne oprim aici. Următorul ţel e să coacem şi dulciuri, inclusiv brioşe.”
O veche brutărie sovietică astăzi modernizată...
Maria Culev s-a numărat printre cei 30 de antreprenori care au primit granturi de până la 18 mii de euro ca să-şi dezvolte afacerile. Pentru a se asigura că banii contribuabililor europeni sunt investiţi cu chibzuială, experţii progamului „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia”, pe scurt, SARD, îi consultă aproape zilnic pe antreprenorii moldoveni pentru o perioada de cel puţin un an. Afaceri cu acte in regula, impozite şi taxe plătite la zi şi promisiunea de a crea noi locuri de muncă, inclusiv pentru persoane cu nevoi speciale sunt doar câteva dintre condiţiile pe care trebuie să le întrunească un antreprenor care vrea să beneficieze de ajutorul europenilor.