Noua strategie se regăsește în regulamentul și planul de acțiuni privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic, adoptate de Guvern pe 11 decembrie.
Noul regulament a fost elaborat de Ministerul Energiei „în baza experienței acumulate în 2021-2023”, marcate de mai multe crize energetice generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și „în conformitate cu normele Uniunii Europene”, care întăresc cooperarea regională în sectorul energetic, a explicat secretatul de stat Constantin Barosan, care a prezentat proiectul în Guvern.
În esență, regulamentul stabilește măsuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor energetice, dar și planul de acțiune a structurilor de stat în cazul apariției unei crize.
În plan sunt specificate 31 scenarii de risc și măsurile pe care statul le va lua în cazul apariției lor. Scenariile includ situații de nefuncționare a pieței energiei electrice, dezastre naturale, atacuri asupra infrastructurii energetice etc.
Printre scenarii descrise se numără și cel de deficit al combustibilului fosil, precum sunt gazele naturale sau cărbune. În acest caz, planul de acțiune prevede reducerea sau chiar anularea exportului energiei electrice; solicitarea ajutorului țărilor vecine; deconectări ș.a. Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum spitale grădinițele și școlile, astfel încât serviciile sociale de importanță majoră să nu fie sistate.
- Vezi și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale
Gestionarea situațiilor de criză va fi asigurată de Ministerul Energiei, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de transport și distribuție a energiei electrice, precum și de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
În contextul adoptării noii strategii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că centralele electrice de pe malul drept pot asigura doar 23% din energie necesară R. Moldova (fără regiunea transnistreană), iar importurile din România sunt „insuficiente pentru a satisface cererea totală” de energie a R. Moldova, capacitatea de import fiind limitată în prezent la 315 mWh.
Tot pe 11 decembrie, Guvernul a înaintat Parlamentului solicitarea de a institui starea de urgență pentru 60 de zile, din 16 decembrie, pentru a preveni „o posibilă criză umanitară” în stânga Nistrului.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul propune stare de urgență în energetică din 16 decembrie
Autoritățile se tem de posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.
O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te