O întreagă rețea de entități juridice a fost creată în Europa și Asia Centrală sub paravanul unui producător de echipamente cosmetice și semiconductori laser, având ca scop principal - aprovizionarea Rusiei cu mărfuri interzise. Cea care folosește intens această rețea este compania unui mare magnat rus din industria metalurgică, Andrei Kozițîn, supus sancțiunilor încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Un material realizat de jurnalistul Dmitri Suharev din cadrul proiectului „Sistema” al serviciului rusesc al RFE/RL, explică cum este organizată această complexă rețea, alcătuită din societăți intermediare, care se întinde de la Istanbul până la Barcelona.
Miliardar din domeniul militar-spațial
„Sancțiunile nu fac decât bine Rusiei”, repetă de câțiva ani încoace ca pe o mandră Vladimir Putin. Adevărul este că, în ciuda restricțiilor impuse ca urmare a invaziei ruse, averile multor miliardari ruși nu au făcut decât să crească.
Andrei Kozițîn, cofondatorul Ural Mining and Metallurgical Company (UMMC)
Unul dintre acei „norocoși” căruia sancțiunile nu i-au adus decât profituri este Andrei Kozițîn, fost director general și cofondator al companiei miniere și metalurgice UMMC („Ural Mining and Metallurgical Company”), a cărui avere a fost estimată de Forbes la 1,9 miliarde de dolari în 2022, pentru ca în 2024 capitalurile sale să ajungă deja la 4,4 miliarde de dolari.
Pe durata ultimilor doi ani, Kozițîn a fost supus sancțiunilor UE ca unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Rusia, care activează într-un sector al economiei ruse care aduce venituri semnificative Kremlinului. Afacerile lui Kozițîn sunt strâns legate de industria militară rusă: societățile din grupul UMMC au furnizat componente explozive și piese pentru repararea echipamentelor militare.
Kozițîn a încercat în fel și chip să se distanțeze de activele „toxice” din punct de vedere al unor posibile sancțiuni. La 19 iulie 2022, acesta a demisionat din funcția de CEO al UMMC, cu toate acestea, două zile mai târziu, Kozițîn a fost totuși inclus pe listele de sancțiuni ale UE.
După ce Rusia a demarat invadarea pe scară largă a Ucrainei, miliardarul a început să transfere în grabă și alte active către proprietari fictivi. De exemplu, el a transferat de urgență compania „Tactica” pe numele adjunctului său, Serghei Ratmanov. Pe această companie a fost înregistrată o altă firmă, fondată în 2012 în Dzerjinsk, denumită „Melsitek”.
În ciuda vânzării formale a acțiunilor „Melsitek”, Kozițîn continuă să fie implicat activ în activitatea companiei. Conform documentelor financiare analizate de „Sistema”, doar în 2023, miliardarul a transferat către „Melsitek” peste 385 de milioane de ruble (4,5 milioane de dolari). Dintre acestea, 333 de milioane de ruble (3,9 milioane de dolari) au fost alocate printr-o companie strâns legată de UMMC, iar 52 de milioane (613 mii de dolari) au fost transferate direct de el.
De ce este atât de importantă pentru miliardar compania „Melsitek”?
Dacă deschizi site-ul companiei „Melsitek”, descoperi imagini cu diverse dispozitive destinate epilării și remodelării corporale. Compania se prezintă ca un dezvoltator de sisteme laser medicale și cosmetice.
Faptul că „Melsitek” produce și sisteme laser industriale este indicat doar în treacăt pe site-ul companiei. Ceva mai multe detalii le oferă Anatoli Stepanov, directorul tehnic al companiei, care afirmă, printre altele, că produsele „Melsitek” pot fi utilizate și la construcția de mașini.
Compania „Melsitek” i-ar putea fi dragă miliardarului nu doar din cauza pasiunii pe care magnatul o are pentru piața produselor de epilare cu laser. Companiile afiliate „Melsitek” ajută la importul în Rusia a unor bunuri interzise de Uniunea Europeană, deoarece „contribuie la potențialul industrial al țării sau sunt bunuri de folosință dublă”.
O fabrică cu „două fețe”
În zona industrială din orășelul Kralupy nad Vltavou, aflat la o distanță de numai jumătate de oră de Praga, se află o fabrică modestă, formată din câteva clădiri nu prea înalte. Aspectul exterior nu impresionează: sigla companiei este imprimată pe o foaie de hârtie A4 lipită pe o cabina pustie a paznicului. Din incinta fabricii se aud voci vorbind în limba rusă.
Fabrica „Astrum LT”, într-un orășel cehesc de pe râul Vltava
Aceasta este fabrica companiei cehe „Astrum LT” - în prezent este una „pur” cehească. Această transformare s-a întâmplat însă abia recent: până în august 2022, „Astrum LT” aparținea companiei rusești „Melsitek” și livra produse direct în Rusia (în anii 2019-2022, a livrat mărfuri în valoare de 1,9 milioane de dolari).
La fel ca și „fratele său rus”, „Astrum LT” se prezintă ca un producător de sisteme laser și susține că ar face parte dintr-un grup pionier de companii care „utilizează la fabricarea produselor sale o tehnologie de excepție, bază de semiconductori”.
După începutul invaziei rusești în Ucraina, fabrica aproape că a încetat să mai folosească entitatea juridică cehă pentru livrări către Rusia. Compania a început să se prezinte ca una „mai europeană”. Cu toate acestea, directorul a rămas același: Dmitri Stepanov, care este și șeful companiei rusești „Melsitek”. Potrivit declarațiilor pentru presă făcute de „Astrum LT”, politica de personal a companiei cehe „se bazează pe abilități profesionale, multiculturalism și lipsa discriminării”.
În ciuda aparențelor sale „europene” și a unei impresionante liste de clienți la nivel global, „Astrum LT” a devenit, în esență, o verigă într-o schemă de livrare către Rusia a unor echipamente aflate sub sancțiuni.
În 2022, proprietarul formal al companiei a devenit Konstantin Lavrușin, cetățean ceh și fondator al biroului de avocatură LAWPHORUM. Lavrușin a început colaborarea sa cu miliardarul rus Andrei Kozițîn în 2019, cel târziu. Pe numele lui Lavrușin au fost înregistrate companiile cehe „Semiconductor Lasers Holding” și „Semiconductor Lasers Company”, care dețin clinicile cosmetologice „Melsitek” la Moscova și Nijni Novgorod.
Deși Lavrușin locuiește și își desfășoară activitatea în Cehia, legăturile sale cu Rusia sunt evidente. Pe rețelele sale sociale, avocatul în vârstă de 39 de ani postează imagini cu simboluri ale clubului rus de hochei Sankt Petersburg SKA, peisaje din Moscova și Sankt Petersburg, dar și o monedă suvenir care celebrează anexarea Crimeei, disponibilă online pentru aproximativ 10 dolari.
Începând cu 2022, Lavrușin s-a implicat în crearea unei rețele extinse de companii în Belgrad, Bișkek și Istanbul. Alegerea Serbiei, Kîrgîzstanului și Turciei pentru aceste afaceri nu a fost întâmplătoare. Aceste țări nu au impus restricții asupra exportului de bunuri către Rusia. În Belgrad și Bișkek, companiile sunt înregistrate pe numele lui Lavrușin, în timp ce la Istanbul, director este Inna Arhinos, o angajată a companiei rusești. În rețea figurează și o companie din Lituania, condusă de Serghei Țarev, un alt angajat al „Melsitek”. Conform unor scurgeri de informații din bazele rusești de date, Țarev continuă să primească un salariu regulat de la „Melsitek” prin intermediul entității sale juridice personale din Rusia.
Bazându-se pe registre oficiale, jurnaliștii de la „Sistema” au alcătuit o schemă ce ilustrează structura rețelei internaționale create de „Melsitek” pentru a evita sancțiunile și pentru a continua operațiunile în piețele restricționate.
Aceste companii acționează ca achizitori formali de componente de producție de la furnizori din întreaga lume. Totuși, conform datelor vamale analizate de „Sistema”, produsele nu ajung nici în Bișkek, nici în Istanbul, ci sunt trimise direct în Rusia, la „Melsitek”.
Companiile care se află în Belgrad și Istanbul au livrat Rusiei echipamente de la firme precum „Infineon Technologies” (Germania), „Aquatec” (SUA) și „Maxon” (Elveția). Conform datelor vamale, diodele laser germane, pompele americane și motoarele elvețiene cu curent alternativ au fost trimise direct în regiunea Nijni Novgorod.
„Astrum” din Turcia a expediat în Dzerjinsk ecrane LCD din China și pompe din Italia, în timp ce compania din Belgrad a achiziționat diode laser din Spania, iar cea din Cehia - lentile din Filipine și întrerupătoare din Germania.
151 din cele 222 de tipuri de produse importate de „Melsitek” în ultimii doi ani și jumătate sunt acum supuse sancțiunilor europene.
Ce se află la adresele societăților prin care efectuează importuri „Melsitek”?
Investigațiile „Schema” cu privire la locațiile companiilor implicate relevă:
- Istanbul (ATRIA DIS TICARET LIMITED SIRKETI): Compania, care a importat bunuri în valoare de 638.000 de dolari în 2023, este înregistrată într-un centru de afaceri. Agenții de pază au confirmat că există o astfel de companie în centrul de afaceri.
- Vilnius (UAB Astrum LT): În centrul de afaceri, recepția a confirmat că firma este înregistrată juridic acolo, dar nu are un birou fizic în locație.
- Belgrad (Astrum LT Balkans DOO): Compania este înregistrată la adresa unui bloc rezidențial. Locatarii intervievați nu au auzit de existența acestei firme, iar numele său nu apare pe lista de la intrare.
- Bișkek: Locația, care a importat bunuri în valoare de 940.000 de dolari, este un cămin studențesc, unde locuiesc tineri din Pakistan. Aceștia au fost surprinși când li s-a sugerat că ar putea produce echipamente laser acolo.
Această rețea de companii pare să fie creată pentru a masca destinația finală a produselor și pentru a facilita ocolirea sancțiunilor impuse.
Clădirea în care este înregistrată „Astrum-Kyrgyzstan” arată mai puțin ca un birou sau o fabrică
Într-un răspuns la solicitarea proiectului „Sistema”, reprezentantul companiei cehe „Astrum LT” a subliniat că societatea nu are nicio legătură juridică cu „Melsitec” din Rusia și a refuzat să răspundă la întrebări cu privire la livrările efectuate către Rusia. „Putem vorbi doar despre fapte referitoare la „Astrum LT”. Pentru orice alte informații, vă recomandăm să contactați direct sursele sau companiile în cauză", a declarat compania.
Konstantin Lavrușin a răspuns la telefon, dar a refuzat să vorbească și a cerut să i se trimită întrebările pe e-mail. Scrisoarea expediată de „Sistema” a rămas fără răspuns.
Substituirea importurilor, care s-a dovedit a fi doar... importuri
În aprilie 2022, Anatoly Stepanov, directorul tehnic al Melsitec, a discutat cu ministrul industriei din regiunea Nijni Novgorod despre cum să aplice mai bine tehnologiile laser din cosmetologie în industrie. Stepanov a declarat îndrăzneț că acum, din cauza sancțiunilor, concurenții părăsesc piața rusă, și că firma sa este pregătită să înlocuiască produsele acestora. El afirma că nu există în Rusia produse similare cu ale sale.
Se părea că fusese găsit în Rusia un producător de înaltă tehnologie care să nu poată fi afectat de sancțiuni. Aceasta ar fi însemnat că producătorii ruși nu vor mai fi nevoiți să cumpere piesele de import de care au nevoie și care au devenit indisponibile din cauza sancțiunilor.
Nu se știe dacă Stepanov a reușit să își îndeplinească promisiunea și să înlocuiască pe deplin produsele concurenților ce părăsesc Rusia.
Ceea ce se știe însă este că, datorită lui Lavrușin, avocat ceh și fan al hocheiului rusesc, compania a reușit să asigure aprovizionarea stabilă a Rusiei cu produse ce sunt supuse măsurilor restrictive.
Astfel, potrivit datelor vamale obținute de „Sistema”, în ultimii cinci ani, „Melsitec” a importat produse în valoare de 2,2 milioane de dolari. Printre bunuri s-au aflat diode laser fabricate în Barcelona și Beijing (și nu la o fabrică conexă din Republica Cehă, așa cum s-ar putea presupune).
Conform datelor din 2023, compania rusă a transferat cel puțin 3,7 milioane de dolari furnizorilor din străinătate. Plățile pentru aceste importuri reprezintă aproape o treime din cifra totală de afaceri a companiei. Dacă înainte de războiul din Ucraina, fluxul principal al importurilor trecea prin Republica Cehă, din 2023 principalii furnizori sunt Turcia, China și Kîrgîzstan. Aproape 2,5 milioane de dolari au fost transferați către băncile din aceste țări.
Melsitek (Dzerjinsk) este sursa principală a acestor transferuri, demonstrând o rețea internațională de plăți pentru a sprijini operațiunile în piețe diferite, ocolind sancțiunile impuse.
Grafic realizat de „Sistema” pe baza registrelor oficiale ale persoanelor juridice.
De ce ar avea nevoie structurile lui Kozițîn de toate aceste lasere?
O parte a răspunsului rezidă în activitatea specifică a „Melsitec”. În 2023, clientul companiei era Institutul de Fizică Aplicată al Academiei Ruse de Științe, aflat sub sancțiuni, care se ocupă de calculul cuantic.
De ce au fost impuse sancțiuni fizicienilor de la Academia de Științe a Rusiei
La forumul Army 2020, angajații Institutului de Fizică Aplicată al Academiei Ruse de Științe și-au prezentat inovațiile pentru uz militar - antene hidroacustice digitale și emițătoare hidroacustice puternice. În septembrie 2022, Institutul de Fizică Aplicată al Academiei Ruse de Științe, alături de alte instituții științifice rusești, a fost vizat de sancțiunile SUA. În 2024, și Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva sa.
„Melsitec” a fost întotdeauna dependentă de componente importate care costă sute de mii de dolari. Nu este posibilă asamblarea dispozitivelor de medicină cu laser fără importuri, și nu există nici componente similare rusești, a declarat pentru „Sistema” un expert de pe piața rusească a medicinei cu laser (care a solicitat anonimatul din motive de securitate).
Potrivit lui, toate diodele utilizate în echipamentele producătorilor ruși de aparate de epilare cu laser sunt de import. În ciuda declarațiilor „Melsitec” privind trecerea completă la propriile componente pentru producția de cipuri cu diode laser, acesta continuă să importe produse de la firma spaniolă Monocrom, cea germană Diotec și cea chineză BWT.
Rețeaua de firme intermediare construită în întreaga lume le permite acestora să cumpere până și acele componente care au fost interzise pentru exportul în Rusia înainte de războiul din Ucraina - cum ar fi pompele pentru lichide, pe care UE le-a trecut pe lista sancțiunilor sale încă din decembrie 2014.
Schema utilizată de „Melsitec” nu este singulară: după impunerea unor ample sancțiuni și interzicerea livrării unui număr mare de bunuri către Rusia, oamenii de afaceri ruși au înființat companii „fictive” în țări „prietenoase” cu Rusia pentru a importa bunuri interzise. Această schemă funcționează atât pentru dispozitivele de epilare cu laser, cât și pentru microcipurile utilizate de Rusia în producția de arme pentru războiul cu Ucraina.
Potrivit lui Ilia Șumanov, director al Transparency International-Rusia, organizațiile implicate în această schemă sunt societăți „de carton”, create pentru a simula operațiuni comerciale cu Asia Centrală sau Turcia. În realitate, mărfurile nici măcar nu sunt importate în aceste țări.
Totuși, participarea unor persoane și companii europene la astfel de scheme poate avea consecințe pentru acestea. Șumanov atrage atenția că Codul penal ceh prevede pedepse pentru eludarea sancțiunilor. Până în toamna anului 2024, autoritățile cehe au pornit 45 de anchete împotriva persoanelor care au facilitat eludarea sancțiunilor sau au participat la încălcarea sancțiunilor, notează el.
Compania cehă „Astrum LT” a refuzat să răspundă la întrebări suplimentare, pe motiv că s-ar teme de „intenții ostile”.
Proiectul „Sistema” a cerut, de asemenea, comentarii de la Infineon, Aquatec International, Maxon, Diotec și Monocrom, ale căror produse au intrat în Rusia ocolind sancțiunile.
Reprezentanții companiei germane Infineon au declarat că investighează cazul. De asemenea, aceștia au menționat că iau toate măsurile posibile pentru a asigura respectarea sancțiunilor, străduindu-se să respecte nu numai litera, ci și spiritul sancțiunilor.
La momentul publicării acestei investigații, celelalte companii nu au răspuns solicitării de comentarii.
Articol realizat cu sprijinul jurnaliștilor Ana Naumcik, de la Current Time TV, și Andrei Șavliugo, de la Serviciul belarus al RFE/RL.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te