Retrospectiva săptămânii: între sprijin european și promisiuni de reforme

Autoritățile moldovene au primit în această săptămână mai multe asigurări de sprijin al reformelor, văzute de observatorii scenei politice de la Chișinău drept dovadă că Republica Moldova a revenit în sfera de interese a partenerilor europeni. Susținerea pentru agenda reformatoare a noii guvernări fost exprimată la Bruxelles, în timpul primei vizite peste hotare a șefei cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița și ulterior, după ce șefa statului, Maia Sandu, i-a primit la Chișinău pe președinții Germaniei și Sloveniei.

Redactorul-șef de la Radio Chișinău, Corneliu Rusnac, este de părere că sosirea la Chișinău a unor importanți lideri europeni reprezintă un succes incontestabil al noii puteri, care a căpătat credibilitate în fața UE:

„Este important faptul că Slovenia deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene, deci această vizită nu este întâmplătoare și s-au discutat subiecte foarte importante, inclusiv prioritățile guvernului de la Chișinău, care, așa cum am văzut, și de la oficialitățile europene, și de la președintele german și cel sloven, aceste reforme se bucură de sprijinul partenerilor.

Vedem că se discută lucruri importante legate și de apropierea de Uniunea Europeană, a spus-o și președintele sloven la Chișinău vorbind despre summit-ul din decembrie al Parteneriatului Estic. Din punctul meu de vedere este o revenire la normal și este o recunoaștere și o deschidere a Uniunii Europene, a țărilor europene către Republica Moldova.”

În fața partenerilor europeni, puterea de la Chișinău a avansat nu doar ideea suportului pentru reformele începute, cum ar fi cea de curățare a justiției, dar și nevoia unui sprijin pentru recuperarea economică.

De curând, Comisia Europeană a aprobat eliberarea primei tranșe de 36 de milioane de euro ca ajutoare nerambursabile pentru R. Moldova, dintr-un total de 600 de milioane promise Chișinăului pentru redresarea economiei afectate de pandemia de COVID-19, urmând ca în timpul apropiat să mai ajungă alte 50 de milioane dintr-o asistență de 100 de milioane de euro.

Jurnalistul Simion Ciochină, corespondent de la Chișinău pentru Deutsche Welle, este de părere că sprijinul oferit de partenerii europeni presupune implicit și faptul că noua guvernare nu trebuie să întârzie cu reformele pe care și le-a asumat:

„Se așteaptă într-adevăr să existe niște reforme nu doar puse pe hârtie, care arată frumos, ci reforme implementate, reforme care să aducă schimbările despre care vorbim atâția ani. Nu cred că partenerii europeni mai au timp să mai aștepte din partea guvernării ca aceste reforme să fie înfăptuite.

Respectiv, dacă nu se vor lua măsuri și dacă nu se va purcede la implementarea reală a reformelor, vorbim de aceeași reformă în justiție, atunci cred că și sprijinul partenerilor externi va dispărea peste un anumit timp. Sprijinul financiar și politic există, respectiv, nu cred că există impedimente pentru ca guvernarea actuală să poată realiza aceste reforme.”

Simion Ciochină notează că sunt de înțeles așteptările unor schimbări cât mai urgente pe care le au cetățenii, mai ales atunci când s-au ciocnit de o justiție care nu este neapărat echidistantă și corectă, spune jurnalistul.

Totodată, atrage atenția redactorul-șef de la Radio Chișinău, Corneliu Rusnac, nu toți susțin agenda reformatoare promovată de partidul pro prezidențial PAS:

„Lucrurile stau poate altfel pe plan intern, vedem că rezistența sistemului și a reprezentanților vechiului sistem politic este foarte puternică.

În interior, reformele se desfășoară poate mai greu decât și-ar dori Partidul Acțiune și Solidaritate care a obținut majoritatea la alegeri. Pe de altă parte, asistăm și la un foarte puternic atac informațional la adresa noii puteri. Sunt foarte multe acuzații nefondate.”

În opinia jurnaliștilor Corneliu Rusnac și Simion Ciochină, guvernarea s-ar putea ciocni cu critici dure, mai ales în ceea ce privește reforma justiției, inclusiv din interiorul sistemului și din afară, însă acestea nu trebuie percepute ca o piedică pentru autorități, ci mai degrabă ca un stimul de a-și dovedi buna credință și hotărârea în realizarea schimbărilor promise.