La începutul acestei săptămâni, o delegație a Comisiei de la Veneția s-a întâlnit la Chișinău cu partidele parlamentare, extraparlamentare și cu mai multe organizații ale societății civile. Ei s-au interesat despre modificările la legea electorală și mai ales în ce măsură s-a ținut cont de recomandările comisiei atunci când a fost votată trecerea la sistemul mixt și mai apoi trasate circumscripțiile.
Your browser doesn’t support HTML5
Retrospectiva săptămânii politice
Spre deosebire de democrați, care au apărat reforma electorală și felul în care au fost trasate circumscripțiile, socialiștii, cu ajutorul cărora a fost votată trecerea la sistemul mixt de vot, s-au plâns că în unele circumscripții nu au fost alocate suficiente mandate.
Concomitent, reprezentanții opoziției parlamentare au semnalat lipsa de transparență, grave încălcare ale Codului Electoral și faptul că circumscripțiile au fost croite arbitrar. Aceștia au încercat să convingă experții europeni că sistemul de vot mixt trebuie anulat.
Experții Asociației Promo LEX dau dreptate opozanților reformei și constată că marea majoritatea a recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost ignorate sau puse în aplicare parțial.
Directorul Agenției de presă IPN, Valeriu Vasilică este de părere că felul în care guvernarea a modificat legislația electorală ar putea influența decizia UE de a debursa prima tranșă din creditul macrofinanciar:
„Republica Moldova, mai degrabă guvernarea Republicii Moldova nu îi lasă prea multe șanse Uniunii Europene să fie mai puțin dură decât a fost atunci când a formulat condițiile inițial, de care depinde acordarea asistenței macrofinanciare. Judecând după reacția apărută în urma discuțiilor cu delegația Comisiei de la Veneția, înseamnă că alegerile parlamentare viitoare vor avea loc Alegerile parlamentare viitoare vor avea loc în conformitate cu legea deja adoptată privind sistemul mixt și în conformitate cu configurația circumscripțiilor deja aprobată. Nu știu dacă în lipsa sprijinului pe care Uniunea Europeană va fi obligată să îl retragă, guvernarea va avea mai întâi să câștige alegerile, sau chiar dacă le câștigă cu nu știu care resurse și nu știu cu care sprijin, nu se știe dacă va fi aptă să continue cursul pro european al Republicii Moldova.”
În fața delegației Comisiei de la Veneția, criticii reformei electorale au semnalat un regres al democrației, în condițiile în viitoarele alegeri se vor desfășura după sistemul mixt de vot.
Potrivit indicelui anual al democrației, realizat de „The Economist”, Republica Moldova a trecut din categoria statelor cu democrație deficitară în cea a țărilor cu regim hibrid. Comentatorul politic Victor Ciobanu enumeră o serie de factori care au determinat acest regres:
„Regimul hibrid presupune că în țară mai sunt instituții democratice, dar, în primul rând, alegerile nu sunt libere și corecte, justiția nu este independentă. Ce se mai remarcă în acest studiu este că există presiune din partea guvernului asupra partidelor și candidaților din opoziție. Dacă ne referim la alegerile recente din zece primării, am văzut cum în zece primării au câștigat zece candidați de la un singur partid pe motiv că ceilalți pur și simplu nu au participat. Deci au fost într-un fel marginalizați sau supuși unor presiuni ca să nu participe și asta după mine este un model și al viitoarelor alegeri pe circumscripții uninominale, unde candidații care vor merge pe cont propriu vor fi supuși unor presiuni enorme. Se remarcă corupția larg răspândită. Asta noi știm din toate sondajele, este o problemă mare și foarte mare.”
Victor Ciobanu atrage atenția că doar o treaptă mai desparte Republica Moldova de categoria statelor cu regimuri autoritate. În opinia sa, această decădere a fost determinată inclusiv de faptul că presa din Moldova este văzută ca fiind una dependentă și concentrată politic.