Vizita liderilor României, Ucrainei și Poloniei la Chișinău cu ocazia Zilei independenței R. Moldova este una, nu singura, din temele examinate de Tamara Grejdeanu astăzi într-o retrospectivă a săptămânii:
Your browser doesn’t support HTML5
Retrospectiva săptămânii: De Ziua Independenței, festivități și pandemie
Aflarea la Chișinău a celor trei șefi de stat conturează o platformă regională de cooperare, scopul acestui dialog fiind ancorarea Moldovei și a Ucrainei la un parcurs european, crede analistul politic, Ion Tâbârță. El atrage atenția că viața politică a fost marcată în această săptămână și de disputa dintre noua putere și procuratură.
### Vezi și... ### Maia Sandu: „R. Moldova își dorește o implicare mai activă la nivel regional și global”În opinia analistului Ion Tâbârță, sistemul de justiție, în general, reprezintă o problemă cronică ce împiedică buna funcționare a instituțiilor statului, pentru că, până nu demult, a fost influențat de imixtiunea politicului. Ion Tâbârță este de părere că divergențele legate de reforma în justiție nu au o finalitate predictibilă:
„Puterea politică sau PAS-ul și-a înțeles greșelile din anul 2019, dar totodată, trebuie să recunoaștem că acționează politic. Sistemul justiției invocă acum independența ramurei judecătorești sau a celei de-a treia putere în stat, dar totodată este clar că ea, până acum, a acționat tot la comanda politică sau nu a acționat independent și nu a luat decizii în conformitate cu normele legii. Și de aici avem aceste aspecte controversate, pentru că a aschimba ceva în sistemul de justiție necesită voință politică, dar totodată, voința politică pe care o manifestă actuala putere duce la aceste riscuri că schimbările să aibă loc în urma unor acțiuni politizate.”
Maia Sandu, Klaus Iohannis și Andrzej Duda la parada militară de Ziua Independenței, 27 august 2021
După liderul de la Varșovia, care a spus că este gată să-i ofere Chișinăului tot sprijinul pentru reconstrucția instituțiilor sale, inclusiv judiciare și Klaus Iohannis, președintele României și-a reconfirmat angajamentul de a susține Republica Moldova în calea sa de reformare și apropiere de Uniunea Europeană.
Paradă militară la Chișinău, de Ziua Independenței
Ion Tăbârță spune că sunt semnale încurajatoare care pun și mai multă presiune pe agenda asumată de guvernarea PAS:
„Eu, mai degrabă anticipez că pe anumite domenii vom avea progrese iar pe altele încă vom avea probleme. Însă problema este ca actuala guvernare să creze fundalul pentru o dinamică pozitivă, dinamică de schimbare, dinamică de reformare pentru Republica Moldova. Totodată, trebuie să înțelegem că avansarea dialogului nostru cu Uniunea Europeană nu va avea loc fără reforme implementate aici, pentru că condiționalitățile politice au apărut în dialogul dintre Chișinău și Bruxelles în urma incapacității noastre de a avansa la capitolul reforme.”
### Vezi și... ### Începe școala: cadrele didactice trebuie să se vaccineze anti-COVID sau să se testezeUltima săptămână a fost marcată și de decizia autorităților sanitare de a cere profesorilor nevaccinați anti-COVID să se testeze o dată la două săptămâni ca să poată merge la serviciu, iar testele să le plătească din propriul buzunarul. Hotărârea decidenților din sănătate a stârnit opinii contradictorii și a fost criticată de sindicatele din educație, care spun că este abuzivă.
Elena Cioina, jurnalistă de la portalul sanatateinfo.md constată că această situație scoate în evidență o problemă de educație sanitară în Republica Moldova:
„Bineînțeles că autoritățile au luat o decizie nepopulară și era evident că asta va aduce și critici, și laude. Dar, haideți să vedem, în momentul în care este vorba de o problemă de sănătate publică, orice drept individual se termină acolo unde intervine protejarea tuturor oamenilor, a întregii societăți. Toată situația asta trebuie să pună autoritățile din domeniul sanitar pe gânduri și să se gândească la strategii de promovare și educare a sănătății în Republica Moldova.”
Jurnalista crede că în pofida nemulțumirilor, autoritățile sanitare trebuie să dea dovadă de consecvență și să aplice măsurile care vizează dascălii și în alte sectoare publice unde există interacțiune sporită cu cetățenii și implicit riscuri mai mari de transmitere a infecției.