Retrospectiva săptămânii: geografia diasporei și sperietorile campaniei electorale

Buna desfășurare a votului în diaspora este o prioritate a autorităților și a președintei Maia Sandu în special, ea subliniind acest lucru cu diferite ocazii. Sandu a obținut o victorie categorică la prezidențialele din noiembrie datorită votului masiv pe care i l-au dat alegătorii moldoveni din țările occidentale, iar fostul său partid, PAS, de care s-a despărțit pe perioada mandatului prezidențial, speră să-i egaleze performanța la parlamentarele anticipate din 11 iulie. Este și una din temele analizate în retrospectiva săptămânii.

Retrospectiva săptămânii: diaspora și sperietorile campaniei electorale

Comentatorul politic Victor Ciobanu observă că în acest scrutin alegătorii moldoveni de peste hotare sunt îndemnați să repete activismul de la prezidențiale, și asta pentru că fără o majoritate parlamentară loială, șefa statului nu are cum să influențeze decisiv mersul lucrurilor în Republica Moldova. Victor Ciobanu are convingerea că pe 11 iulie cetățenii din diasporă vor ieși masiv la vot, mai cu seamă că au avut un interes sporit și pentru înregistrarea prealabilă - 100 de mii de cereri, față de 60 de mii la alegerile din 2020. Comentatorul nu exclude că și la acest scrutin adversarii politici vor specula pe seama numărului de secții de votare deschise în Occident și Federația Rusă:

„Este o dispută tradițională, dar numărul secțiilor se deschid conform unui algoritm, între care este, de fapt, și participarea la scrutinul precedent. Și vedem că în Rusia, deși se speculează o cifră foarte mare, în realitate este mult mai mică. Dacă luăm datele oficiale, nu mai sunt jumătate de milion, nici patru sute de mii. Între timp, s-a schimbat geografia gastarbeiterilor noștri, care preferă deja să plece în Occident, și nu în Rusia. Acum, fiind nivelul de participare în scrutinul precedent relativ modest, respectiv, și numărul de secții va fi mult mai mic decât în Occident. Iar în Occident am văzut o organizare exemplară în scrutinul precedent, în care lumea făcea cozi kilometrice și stătea ore în șir ca să-și exprime votul.”

Victor Ciobanu crede că opțiunile de vot ale diasporei occidentale sunt evidente. În primul rând, pentru că a fost numită în trecut ,,electorat paralel”, apoi pentru că și actualele mesaje de campanie ale blocului PSRM-PCRM nu ar fi împăciuitoare:

„Discursul actual al blocului socialist-comunist este unul agresiv, învechit, miroase a naftalină. Iarăși se recurge la sperietori care nu mai prind în special la electoratul mai informat, mai activ, care este cel din diasporă. Și, în aceste condiții, cred că acest discurs va mobiliza diaspora nu atât să voteze pentru Dodon, cât să voteze contra acestui discurs de ură, de război, de ocupație a nu știu cui, să nu dăm țara străinilor și tot felul de chichițe de astea, propagandistice.”

În opinia comentatorului, pe lângă votul alegătorilor de peste hotare care ar putea influența decisiv rezultatul alegerilor, va conta și redistribuirea voturilor pe care le vor acumula competitorii ce nu vor trece pragul electoral.

Galina Vasilieva, redactor-șef la portalul Newsmaker.md, crede că mulți dintre concurenții care se înghesuie să obțină voturile electoratului cu viziuni pro-europene mai degrabă vor eșua:

„În general, după practică, vedem că la noi alegătorii mai mult preferă să aleagă pe cei care cred că au mai multe șanse. Noi nu avem niște exemple cu candidați independenți sau oameni care, de exemplu, nu au avut o susținere majoră și au intrat în parlament. Eu am impresia că deîndată ce a început campania electorală, spațiul media deodată a fost umplut cu declarații homofobe, sexiste și chiar rasiste. Am impresia că „Moldova este guvernată de străinătate” - este și va fi principala sperietoare a acestor alegeri. Putem să facem niște concluzii că retorica va fi dominată de hate speech (discurs de ură).”

Jurnalista crede că alegătorului îi va fi dificil să se dumirească pentru cine să-și dea votul pentru că politicienii din diferite tabere au apelat din nou la sloganuri care divizează societatea și pune cetățenii pe poziții de inamici.