Retrospectiva săptămânii: Impactul crizei gazelor și controlul averilor ilicite ale magistraților

Se încheie o săptămână în care anxietatea cauzată de scumpirea alimentelor și altor produse a fost exacerbată, în ciuda compensațiilor promise de guvern, de anunțarea noilor tarife la gaze, de două ori și jumătate mai mari. Tamara Grejdeanu se întreabă și își întreabă invitații rubricii „retrospectiva săptămânii” care poate fi impactul politic al acestor evoluții.

Retrospectiva săptămânii: Impactul crizei gazelor și controlul averilor ilicite ale magistraților

Pentru a atenua efectul majorării tarifului pentru un metru cub de gaze, de la 4,8 lei la 11, executivul de la Chișinău a stabilit compensații pentru toți consumatorii casnici, funcție de volumul de gaze consumat lunar de gospodării. Totodată, va fi majorat ajutorul social pentru perioada rece a anului, în condițiile unor criterii revăzute, astfel încât să se califice cât mai multe familii.

Numai că se așteaptă și alte scumpiri, mare parte a cetățenilor nu s-au dumerit cum se explică aceste evoluții, iar responsabilii de la guvernare întârzie să explice pe înțelesul tuturor cum stau lucrurile, remarcă comentatorul politic Victor Ciobanu. El sugerează că autoritățile ar trebui să comunice mai eficient, altfel riscă să șubrezească încrederea votanților:

„Gazul scumpit înseamnă energie electrică scumpită, înseamnă agent termic scumpit, înseamnă apă scumpită, deci toate utilitățile se vor scumpi în paralel și nu după, se vor scumpi și produsele, inclusiv cele alimentare. Ne place sau nu ne place. Și iată tot acest lanț comportă și riscurile care apar pentru actuala guvernare, riscurile politice. În special clasa de mijloc, care a votat actuala guvernare se află într-o situație de stres. Iar în situație de stres trebuie să știi să comunici. Eu, de exemplu, nu am văzut ca prim-ministrul, ministrul economiei, ministrul finanțelor, să iasă public, să stea câte două ore în conferință de presă și să răspundă la toate întrebările ziariștilor și să explice pe îndelete, ce s-a oferit, cum vor fi costurile, cum se va plăti.”

Victor Ciobanu crede în același timp că autoritățile ar trebui să-și revadă abordarea în raport cu Moldova-Gaz, referindu-se aici la optimizarea cheltuililor companiei și chiar reducerea unor costuri care se reflectă ulterior în tariful plătit de consumatori.

Un alt subiect de interes al acestei săptămâni ține de anchetarea unor demnitari din justiție pentru îmbogățire ilicită. Este vorba de magistrata Judecătoriei Chișinău, Tatiana Avasiloaie, fostului director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Anatolie Golea și Şeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău, Igor Popa, care a fost plasat în arest la domiciliu. Iată cum explică, Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice activizarea procurorilor în aceste cazuri semnalate de ani buni de reporterii de investigație:

„Graba cu care acum procurorii pornesc dosarele penale împotriva unor foști șefi sau actuali șefi pe îmbogățire ilicită arată că există această presiune din partea autorităților asupra procurorilor și există evident și presiunea publică, care așteaptă ca să se schimbe lucrurile. Or, lucrurile se schimbă dacă se pornesc dosare în organele de drept și părerea mea este că deocamdată dosarele pe îmbogățire ilicită sunt cele mai ușoare, să zic așa. În cazurile de scheme, de corupție, este mai mult de lucru ca să fie dovedite. În cazul averilor, totul este la suprafață, presa tot scrie de ani buni. Am scos la suprafață mai multe cazuri în care demnitarii nu și-au declarat averile, le scriu pe rude.”

Jurnalista notează că până acum nici Autoritatea Națională de Integritate, împuternicită să verifice declarațiile de avere și de conflict de interese ale demnitarilor nu a reacționat la situațiile semnalate în investigațiile jurnalistice. În cazul procurorului Igor Popa, de exemplu, reporterii portalului anticorupție.md scriau încă în iulie 2020 despre divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului.