Expert: nu prea ne-am ocupat de neutralizarea propagandei rusești

Expert: nu prea ne-am ocupat de neutralizarea propagandei rusești

Poliția îndeamnă cetățenii să nu poarte la manifestațiile din ziua de 9 mai panglica bicoloră, negru-portocalie, pentru că toate cazurile vor fi înregistrate și sancționate cu amenzi, așa după cum prevede o nouă lege care interzice, atât așa numita panglică a Sfântului Gheorghe cât și alte simboluri utilizate de Federația Rusă în actuala sa invazie din Ucraina.

Pe de ală parte, socialiștii spun că această panglică ar fi un simbol al victoriei URSS în Cel de-al Doilea Război Mondial și își îndeamnă simpatizanții să o poarte. PSRM a organizat proteste la Bălți, unde un grup de aleși locali au semnat o declarație în care își exprimă dezacordul cu ceea ce ei numesc „cenzură politică.”

Și în Autonomia Găgăuză, mai mulți deputați din Adunarea Populară au criticat guvernarea, vrând să adopte o lege locală prin care să permită purtarea așa-numitei panglici a Sf. Gheorghe.

Analistul politic Alexei Tulbure, căruia i-am solicitat o opinie, spune că după data de 24 februarie, panglica bicoloră a căpătat o altă semnificație, fiind purtată de militarii ruși care au invadat Ucraina.

„În mod direct se asociază cu atrocitățile care sunt comise de armata invadatoare a Federației Ruse în Ucraina. Vrem noi sau nu vrem, această panglică simbolizează acum altceva. Ce ține de reacția anumitor categorii de populației este și o consecință a faptului că noi nu prea ne-am ocupat de neutralizarea propagandei agresive care vine din Rusia. Acești oameni sunt într-un fel victimele acestei propagande pentru că repetă aceste clișee ideologice care sunt construite la Kremlin, Moscova și sunt reproduse aici”, consideră Alexei Tulbure.

„Simbolurile își schimbă sensul în funcție de context, de realități”, a declarat președinta Maia Sandu, anunțând promulgarea legii care interzice simbolurile ce înfățișează sau sprijină invazia rusă în Ucraina.

Alexei Tulbure crede că, pe lângă că trebuie să asigure respectarea legii, autoritățile ar trebui să comunice mai mult cu cetățenii și să le explice esența acestei legi.

„Este vorba despre acțiuni care trebuie să protejeze mințile cetățenilor Republicii Moldova, atacate de aceste valuri propagandistice care vin dintr-un spațiu ostil. Noi trebuie să explicăm acelorași concetățeni ai noștri din Găgăuzia, din Taraclia, ăstora care fac parte din Partidul Socialiștilor, că noi toți trăim într-o țară. Noi avem un trecut, avem un prezent și trebuie să avem un viitor, și viitorul nostru nu are nimic comun cu aspirațiile imperialiste, idei care vin acum de la Moscova. Viitorul nostru nu are nimic comun cu lipsa de libertăți și drepturi fundamentale ale omului, ceea ce vedem noi acum în Rusia”, a mai spus analistul.

„Acțiunile militare de pe teritoriul Ucrainei sunt în desfășurare și nu există prognoze clare de ameliorare a situației”, a spus premierul Natalia Gavrilița argumentând nevoia prelungirii stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile. Ea a adăugat că sunt luate în considerare riscurile de agravare a crizei umanitare, a securității naționale, inclusiv sub aspectul energetic.

Comentatorul politic Nicolae Negru e de părere că decizia autorităților este firească, atât timp cât invazia rusă în Ucraina continuă.

„Alături de noi, în Ucraina, are loc un adevărat război. Republica Moldova se află și ea în pericol, s-ar putea ca trupele ruse, dacă au succes pe teritoriul ucrainean, să ajungă și pe teritoriul Republicii Moldova. În afara de asta, există și alte pericole, pericol de a se întrerupe furnizarea gazelor, a energiei electrice și în aceste condiții guvernul trebuie să dispună de anumite instrumente, de anumite posibilități ca să acționeze operativ”, susține Nicolae Negru.

Starea de urgență în Republica Moldova a fost introdusă în seara zilei de 24 februarie și a fost votată unanim. Acum, solicitarea guvernului de a o prelungi cu încă două luni a fost sprijinită doar de deputații majorității parlamentare. Nu au votat cei din Partidul Șor, și nici de socialiști și de comuniști, care au părăsit ședința de joi 21 martie mai devreme, după ridicarea imunității parlamentare a socialistului Radu Mudreac.