Anumite capitole din programul de activitate prezentat de Igor Grosu ar putea să fie susținute de parlamentari, comentează expertul Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. Este vorba în special de compartimentele care se referă la gestionarea pandemiei și a crizei economice provocată de aceasta, însă pentru combaterea corupției nu există voință politică în actualul Parlament controlat de forțe politice implicate în diverse scheme, adaugă expertul. „Să ne așteptăm acum că economia va fi curățită de acele scheme obscure dezvoltate și consolidate ani întregi, nu cred că este posibil la acest moment. Avem nevoie de un efort conjugat al mai multor instituții. Avem nevoie de voință politică în Parlament a fracțiunilor parlamentare, care nu există”, a afirmat Tăbârță.
IPN îl citează pe analistul politic Anatol Țăranu care afirmă că dacă se va alege un guvern tehnocrat, vom fi nevoiți să apelăm la personaje politice, care intră în categoria foștilor guvernanți și știm unde au adus țara. El afirmă că Maia Sandu și echipa sa încearcă să aducă oameni noi, aceștia nu cunosc bine cum funcționează executivul, dar oamenii din Guvernul Grosu sunt personaje noi în viața politică și sunt incoruptibili. Analistul politic a precizat că noul guvern va trebui să fie unul care va lupta cu corupția, care să soluționeze criza pandemică și cea economică. În caz contrar, se va merge pe calea alegerilor parlamentare anticipate, a spus el.
Tot IPN îl citează pe Victor Stepaniuc, ex-vicepremier, politolog care afirmă că în numele interesului naţional deputaţii trebuie să lase deoparte acuzaţiile demne de procuror. „Tactica potrivit căreia politicienii, într-un regim democratic învinuiesc de toate relele pe ceilalţi trebuie lăsată trecutului. Să ne învăţăm să vorbim într-un limbaj civilizat, dacă vrem să avem clasă politică şi viitor. Suntem prea dezbinați şi la nivel civilizaţional, de cultură, de interpretare a priorităţilor, și la nivel geopolitic”, afirmă Stepaniuc. În opinia sa, societatea poate contribui la accentuarea confruntării dintre elitele politice care să ducă la o criză politică. Dar societatea poate influenţa ca impactul acestei confruntări să se micşoreze şi lucrurile să revină la normalitate, conchide politologul.
Jurnal TV a publicat un material despre noul capăt de acuzare pe numele fostului președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bârca, trimis în judecată acum o săptămână pentru „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”. De această dată, fostul președinte interimar al BEM este acuzat, alături de un șef de direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, fost administrator special la Banca de Economii de „escrocherie” în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale, se menționează în articol. „Cinci bunuri imobile ale celor doi învinuiți au fost puse sub sechestru de către procurori”, subliniază Jurnal TV.
Candidatura lui Igor Grosu la funcția de premier este una slabă, iar cabinetul de miniștri, propus de acesta, a obținut, anterior, zero voturi în Parlament. Opinia a fost expusă de către sociologul Doru Petruți, citat de postul NTV. „Înțeleg că Guvernul Grosu și-ar dori să fie votat în Parlament și are ca prioritate să ne ajute să trecem de această situație aproape de catastrofă umanitară/sanitară. Și toate astea să se facă fix așa cum s-a propus în campania electorală, cu transparență, moralitate, responsabilitate, credibilitate, fără jocuri politice”, afirmă Petruți.
Într-un articol de analiză despre intimidare pentru portalul Noi.md, autoarea Lidia Ceban scrie că acest fenomen destul de frecvent otrăvește viața multor adolescenți. Participanți la această formă de confruntare pot fi și elevi, dar și pedagogi, se menționează în articol. „Dacă un adolescent îl intimidează pe altul, partea vătămată poate cere protecție de la diriginte sau directorul instituției. Dar dacă elevul este terorizat de un învățător, de dirigintele de care depind notele elevului, posibilitatea de a-și continua studiile în instituția școlară, de a participa la viața școlii, la evenimente, devine mult mai problematică”, se explică în material.