Revista matinală a presei la radio Europa Liberă.
- AGORA reține faptul că fosta ministră a Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, continuă să fie consiliera președintei socialiste a Parlamentului, Zinaida Greceanîi, deși e membra unui alt partid. Formațiunea în care s-a înregimentat Dumbrăveanu este cea fondată recent de chiar fostul ei șef de guvern, Ion Chicu. „De comun am agreat, pentru că eu nu fac parte din fracțiune sau din partidul PSRM, eu fac parte din cabinetul doamnei președinte și conform domeniului de competență sunt responsabilă de domeniul social”, a declarat Dumbrăveanu într-o emisiune la N4. Anterior, fostul prim-ministru Ion Chicu a anunțat că revine în politică și că lansează o nouă formațiune - Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM). Din echipa sa, pe lângă Viorica Dumbrăveanu, fac parte fostul șef de la Economie Anatol Usatîi, directoarea ODIMM, Iulia Costin, secretara generală a Guvernului, Liliana Ianconi, precum alți șefi de direcții sau instituții guvernamentale, primari și directori de spitale, menționează Agora.
- ANTICORUPȚIE dezvăluie că o firmă care a provocat un scandal acum câțiva ani va continua să livreze consumabile diabeticilor din R.Moldova. Este vorba despre biosimilarul Strim, de la Esculap SRL. De data asta, Esculap SRL a câștigat licitația în valoare de 29 de milioane de lei. Contactat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Jan Sîli, patronul Esculap, a evitat să vorbească despre cât de profitabil este acest contract cu statul. Potrivit fostei ministre a Sănătății, Ala Nemerenco, „achiziționarea glucometrelor a fost un caz de procuratură, dar nu s-a ocupat nimeni de asta”.
- DESCHIDE.MD scrie, citând „surse politice”, că Procurorul general Alexandr Stoianoglo a rămas fără paza de stat acordată de ex-președintele Igor Dodon anul trecut. Într-un document emis de aparatul președintelui R. Moldova – arată portalul - se menționează că decizia a fost luată după ce SIS „nu a mai văzut factori care ar putea periclita securitatea procurorului general”. „Protecția Procurorului general, - se arată în documentul semnat de consilierul prezidențial pentru securitate, Ana Revenco, - a fost acordată începând cu 17 iunie 2020, de către fostul șef al statului în baza sesizării SIS în legătură cu apariția unor riscuri pentru securitatea personală a procurorilor și judecătorilor antrenați în examinarea dosarelor penale de rezonanță”. În continuare, însă, după cum au constatat instituțiile abilitate, acele riscuri nu mai există, așa că președintele Maia Sandu a dispus retragerea pazei de stat pentru procurorul general, a precizat consilierul prezidențial, citat de portal.
- DESCHIDE.MD îl citează pe fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan care avertizează că „înainte de a semna Decretul de dizolvare a Parlamentului și de numire a datei alegerilor, președintele Maia Sandu ar fi bine să decidă de unde ia bani. Pentru că în momentul în care se semnează decretul de dizolvare a Parlamentului, deputații nu mai pot adopta sau modifica legi organice, inclusiv la rectificarea Bugetului”. Ciocan mai face referire la o hotărâre anterioară a Curții Constituționale „care spune expres că orice act normativ care nu are acoperire financiară este nul. Respectiv, dacă decretul va fi semnat și nu vor fi găsite sursele financiare, sunt riscuri ca acesta să fie declarat nul de Curtea Constituțională”. Portalul menționează cu acest prilej că „sursele financiare necesare ar putea fi alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, însă, la această oră, Executivul dispune de cel mult 98 milioane de lei – suma insuficientă pentru buna organizare a alegerilor”.
- Într-o analiză despre „Pericolul războiului regional”, Victor Pelin scrie pe IPN că „discursul actorilor politici din Republica Moldova devine unul tot mai degradant”, că retorica unor liderii partinici a ajuns până la limita după care respectivii nici măcar nu conștientizează că, de fapt, își evocă propria inconsistență politică, demonstrabilă prin fapte concrete. Expertul vorbește despre unele declarații, pe care le califică drept iresponsabile, ale liderului PSRM, Igor Dodon. „În astfel de circumstanțe, trebuie să conștientizăm că un pericol deosebit pentru securitatea regională îl reprezintă statele agresoare, care practică tehnologiile hibride, precum și instigatorii cu viziuni imperialiste, care participă la astfel de războaie. La fel de periculoși sunt și politicienii iresponsabili din statele victime ale acestor războaie, care, în dorința de a parveni, se aliază cu cercurile imperialiste agresive, deschizându-le filiale pe teritoriile statelor pe care le reprezintă, devin instigatori și susținători ai războaielor regionale. Adevărul este că acest gen de instigatori reușesc uneori că devină beneficiari ai războaielor regionale, iar R.Moldova este un exemplu unde astfel de lucruri chiar s-au întâmplat”, concluzionează autorul.
- Reporterii de la JURNAL TV au fost la Complexul memorial „Eternitate” și arată cum este „șpakliovka” (reparație de mântuială – n.red.) realizată la ordinul ex-președintelui Igor Dodon anul trecut, în plină pandemie, când din bugetul statului au fost alocate mai multe milioane de lei. „Astăzi, la niciun an de la acele reparații, tencuiala de pe cele cinci puști sub care arde focul veșnic, dar și de pe alte monumente care alcătuiesc acest complex memorial, stă să cadă. Anul trecut, în timpul și imediat după intervenții, am urmărit calitatea lucrărilor, care s-a dovedit a fi o adevărată bătaie de joc”, subliniază Jurnal.md
- NOI.MD scrie despre „Ziua Nesupunerii”, invocând, de fapt, amenințările socialiștilor cu privire la ignorarea unei decizii privind dizolvarea Parlamentului de către președinta Maia Sandu, ca urmare a deciziei Curții Constituționale. „De o jumătate de an, în Republica Moldova cea mai importantă persoană este nu președinta parlamentului, nu președinta țării sau primul ministru, ci Domnica Manole, președinta Curții Constituționale. Ei, și cei patru colegi ai săi, aflați în acțiune”, afirmă în acest context autoarea articolului, Xenia Florea. Ea invocă un „precedent de nesupunere”, în 2019, care ar fi fost atunci aprobat de UE și SUA. Acum, însă “acțiunile militare” reale ale părților vor începe deja după decizia Curții Constituționale privind starea de urgență, anticipează autoarea.
- ZIARUL DE GARDĂ (zdg.md, 210421) revine la dosarul „Gemenii”, pierdut de Guvernul R.Moldova la CEDO. Jurnaliștii constată că Guvernul ar fi dispus mai degrabă să plătească despăgubiri de 2,1 milioane de euro, decât să întoarcă vechilor proprietari clădirea casei de comerț din centrul Chișinăului. „Deși la 4 mai din bugetul de stat s-au achitat reclamanților despăgubiri de 1,5 milioane de euro, hotărârea CEDO nu a fost executată în partea ce ține de retrocedarea clădirilor casei de comerț „Gemeni”. Statul are de ales – fie reușește să obțină la CSJ anularea unor hotărâri judecătorești și astfel întoarce clădirile vechilor proprietari, fie achită 2,1 milioane de euro din bugetul de stat. Aici apar interese și acuzații. Interesele sunt alimentate și prin faptul că, în 2019, clădirea casei de comerț „Gemeni” a fost preluată de proprietarii companiei Rogob și pusă în gaj la Moldova-Agroindbank pentru 9,5 milioane de euro, aceștia considerându-se proprietari de bună credință”, notează ZdG.