Într-o analiză pentru agenția de știri IPN, Veaceslav Craciun anticipează comportamentul autorităților de la Comrat în campania pentru scrutinul din 11 iulie. Autorul scrie că până la anticipate nu mai e, practic, timp și aceasta scoate în prim-plan subiectul eventualelor coaliții și alianțe între forțele politice moldovene. Liderul PSRM deja a început consultările cu potențialii aliați de pe flancul stâng. În aceste circumstanțe, Autonomia găgăuză ar putea să se manifeste – nu ca forță politică, ci ca partizan politic al PSRM, care a avut un rol semnificativ în realizările politice ale lui Igor Dodon, scrie autorul. Pentru că liderul PSRM trebuie să-și mențină cu orice preț pozițiile din Parlament, pentru a-și păstra influența asupra constituirii Guvernului, Veaceslav Crăciun crede că el va dori să stoarcă Găgăuzia, în calitate de rezervă electorală, până la ultimul vot.
Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” notează că magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins la 29 aprilie, ca fiind neîntemeiată, cererea înaintată de avocații lui Ilan Șor, privind strămutarea judecării cauzei penale în privința acestuia, de la Curtea de Apel Cahul, la o altă instanță egală în grad. Încheierea CSJ este irevocabilă. Aceasta este a 5-a cerere de strămutare depusă de avocații lui Șor. ZdG precizează că dosarul lui Șor se află la Curtea de Apel Cahul din 2017, iar de atunci zeci de ședințe de judecată au fost amânate din varii motive. Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.
Portalul Moldova.org scrie că Republica Moldova se află pe locul 5 la CtEDO după numărul de cereri raportat la populaţia ţării. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat, până la finele anului trecut, 473 de hotărâri împotriva Moldovei, suma totală a prejudiciilor spre achitare ridicându-se la circa 17 milioane de euro. Cel mai recent caz pierdut de Republica Moldova este cel înaintat de Fabrica de zahăr din Ghindeşti, raionul Floreşti. Suma prejudiciului este de 2 milioane de euro, care urmează să fie achitați din banii publici. Deși nu este cea mai mare sumă pe care statul va trebui s-o plătească în urma hotărârilor CtEDO, este totuși una dintre cele mai considerabile din ultimii ani.
Jurnalistele proiectului media Cu SENS vă invită să aflați povestea lui Mihai Grecu, un tânăr care și-a recăpătat dreptul de a lua decizii, pe care l-a pierdut acum nouă ani, printr-o hotărâre de judecată. Asta după ce o expertiză psihiatrică a constatat că are retard mintal. Însă, datorită implicării unei organizații specializată în apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, care i-a pus la dispoziție un avocat, a reușit, în cele din urmă, să redevină cetățean cu acte în regulă. Mihai Grecu, un fost beneficiar al centrului de plasament pentru persoane cu dizabilități din Bădiceni, a povestit de ce drumul spre normalitate nu a fost unul dintre cele mai ușoare.
Portalul Unimedia.info scrie că la două luni de la începutul campaniei de imunizare anti-Covid-19 din Republica Moldova, Ministerul Sănătății anunță că a vaccinat peste 140 de mii de persoane. Harta vaccinării arată că în municipiul Chișinău au fost administrate cele mai multe doze de vaccin – 42 650 de doze. Locuitorii din Găgăuzia, conform datelor, s-au vaccinat cel mai puțin administrându-se doar 34 de doze de ser. Reporterii de la Unimedia.info precizează că în total R. Moldova dispune de peste 600 de mii de doze de vaccin, acestea fiind suficiente pentru a imuniza 10 % din populație.