Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Cu ocazia Zilei Mondiale a libertății presei, editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru scrie că mass-media din R. Moldova, în mare măsură, rămâne în stare capturată. „O mare parte a jurnaliștilor se află pe baricade, răspunzând comenzilor politice, simulând normele deontologice, nu respectându-le cu adevărat”, notează comentatorul. El remarcă în context că înfrângerea lui Igor Dodon e aproape un miracol, dat fiind că majoritatea cetățenilor se „informează” din surse mediatice care dezinformează, care sunt afiliate politicienilor și aparțin oligarhilor. „Puțini dintre cetățeni sunt pregătiți să discearnă, să le identifice din avalanșa de știri pe cale false, mincinoase, căzând pradă ușoară războiului informațional – parte a războiului hibrid declanșat de Rusia împotriva Occidentului”. Nicolae Negru concluzionează că ieșirea presei din captivitate şi din serviciul politicienilor ce o folosesc în interes propriu va depinde nu atât de jurnaliști, cât de instituțiile statului și consolidarea democrației în R. Moldova.
Politologul Dionis Cenușă analizează pe ipn.md percepțiile față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina şi constată că acestea variază în funcție de procesele politice interne, dar și ca răspuns la comportamentul factorilor externi. Cu referire la Moldova, politologul notează că opinia publică în privința statului rus nu este influențată de traume societale majore ca războiul ruso-georgian sau agresiunea militară în Ucraina. Iar elementele care impulsionează discursul pro-european din Moldova sunt preocuparea pentru buna guvernare, în special contracararea corupției. Dionis Cenuşă observă că victoria Maiei Sandu în prezidențiale a fost insuficientă pentru a energiza rapid simpatiile pro-europene, iar înfrângerea pro-rusului Igor Dodon nu s-a soldat cu decelerarea imediată a interesului pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică. „Explicația acestui paradox se ascunde în trăsătura moderată a orientării externe preferată de către cetățeni”, precizează politologul. „Amplificarea simpatiilor pro-UE poate rezulta din reformele de bună guvernare și combaterea corupției, a căror efecte în lanț pot propaga schimbări în instituțiile responsabile de sănătatea spațiului informațional. În rezultat, cetățenii vor dispune de argumente mai echilibrate legate de orientarea externă a țării”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Fostul premier moldovean Ion Sturza afirmă într-un interviu pentru g4media.ro rezumat de deschide.md că în viitoarele alegeri parlamentare anticipate dreapta are șansa să aibă un scor istoric, care să-i permită să formeze o majoritate și un guvern monocolor la Chișinău. „Din păcate, când vorbim de această dreaptă, ne referim în mod special la PAS, care și pentru mine este enigmă ce mai reprezintă acest partid. De fapt, mandatul de încredere va fi dat Maiei Sandu. Celelalte partide de pe dreapta sunt practic fără nicio șansă de a intra în Parlament. Este un lucru trist. Poate dacă ar face o coaliție mai largă și s-ar baza pe contestarea concurenților de stânga anti-europeni și anti-români poate ar mai avea o șansă. Însă eu știu ce vor face ei și anume o vor contesta pe Maia Sandu. Așa cum o face cu mult entuziasm fostul aliat Andrei Năstase. Spre marele regret. Așa cum o fac așa numitele partide unioniste. Și atunci toată greutatea și responsabilitatea așa-numitei drepte pro-europene este umerii Maiei Sandu”, consideră Ion Sturza.
Deschide.md mai informează că numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie ar putea ajunge la 2200, cu 57 mai multe comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020. Potrivit secretarului CEC, Maxim Lebedinschi, pe teritoriul ţării ar urma să fie deschise cu aproape 50 de secții de votare mai multe, iar în diaspora numărul lor ar putea fi majorat cu 11. „Noi am bugetat, reieșind dintr-o situație normală. În cazul în care autoritățile responsabile ne vor comunica că nu sunt resurse suficiente, atunci va trebui să luăm o decizie cu implicarea tuturor factorilor responsabili de acest proces. La moment, noi nu putem merge pe o cifră mai mică decât ce a fost anterior”, explică Maxim Lebedinschi.
Experiența alegerilor precedente, care au fost organizate pe timp de criză pandemică, au confirmat că CEC, atunci când are la dispoziţie resursele financiare necesare, poate să gestioneze destul de bine situaţia. Este opinia expertului electoral Pavel Postică de la Asociaţia Promo-LEX citat de TVR Moldova. „În mare parte, chiar şi scrutinul prezidențial în două tururi nu a dus la creşterea fulminantă a numărului de cazuri de Covid. Asta înseamnă că, tehnic vorbind, scrutinul, din punct de vedere al condiţiilor sanitare, a fost organizat bine. Doar într-o singură secţie de votare a fost constatat un caz de îmbolnăvire, care a dus la înlocuirea tuturor funcționarilor electorali”, precizează Pavel Postică. El consideră că pentru a reduce riscurile la anticipatele din 11 iulie autorităţile trebuie să includă, în regim prioritar, potențialii funcţionari electorali în rândul beneficiarilor de vaccin. CEC a preconizat în bugetul estimativ a scrutinului doar pentru echipamente de protecţie anti-Covid 12 milioane de lei din totalul de aproape 125 de milioane.