ANTICORUPȚIE anunță că Veaceslav Platon a fost „audiat” de câțiva membri ai Comisiei parlamentare de anchetă privind „Spălătoria rusească”. De la ședință au lipsit președinta comisiei, deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, și deputatul PAS Dumitru Alaiba. Cei doi parlamentari au spus că Platon nu poate fi audiat în cadrul Comisiei, deoarece asta ar însemna o imixtiune în actul justiției. La fel, ei susțin că Platon a fost chemat în fața Comisiei parlamentare la insistența deputaților socialiști. „Și e cel puțin duios să vezi cum exponenții lui Dodon, Plahotniuc și Șor s-au adunat împreună pentru a-l ajuta pe domnul Platon să-și spună oful”, declară Alaiba. El, ca și Inga Grigoriu, insistă ca afaceristul absolvit de pedeapsă în unul dintre dosarele legate de frauda bancară să fie audiat din nou de procurori.
Portalul DISINFO dezvăluie că patru cetățeni ai Federației Ruse, coordonați de FSB, se află la Chișinău în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Este vorba despre Shamil Alimuradov, Viktor Liubimov și Vasili Smerdov, care ar lucra pentru Partidul „Șor”, precum și Timur Alimuradov, care consiliază PSRM. Numele celor patru „specialiști” ruși au fost menționate și de Renato Usatîi, într-o emisiune la TV8 moderată de Natalia Morari, menționează sursa citată. Conform surselor DISINFO, cei patru nu sunt pentru prima dată în R.Moldova. Tot ei ar fi fost cei care, în perioada alegerilor prezidențiale din 2020, au pregătit o serie de operațiuni și scheme pentru fraudarea scrutinului, precum și diverse proiecte media pentru a submina desfășurarea unor alegeri libere și corecte în R.Moldova.
G4MEDIA transmite că trei asociații de magistrați anti-DNA din România o acuză pe președinta pro-europeană a R.Moldova, Maia Sandu, că ar vrea să-și subordoneze justiția. Intervenția vine în plină campanie electorală în R.Moldova, accentuează portalul de la București. Comunicatul celor trei organizații – Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) – a fost publicat de Stiripesurse.ro și preluat imediat de Sputnik, organul oficial de propagandă al Rusiei. G4Media mai observă că reacția acestor asociații, motivată de decizia Maiei Sandu de a revoca decretul lui Igor Dodon privind numirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, vine la tocmai o lună distanță. De asemenea, portalul amintește că liderii celor trei asociații ale magistraților din România au fost în trecut cercetați pentru grave fapte de corupție.
NEWSMAKERa încercat să afle de ce Irina Vlah, bașcanul autonomiei găgăuze, a încetat în actuala campanie electorală să mai sprijine public pe Igor Dodon și PSRM, ca în alegerile parlamentare sau prezidențiale precedente și cum se va reflecta acest lucru asupra rezultatelor alegerilor. Unul dintre analiștii politici chestionați în acest sens de portal, Serghei Manastîrlî, a remarcat, bunăoară, că este o eroare frecventă să se considere că Gagauz Yeri ar vota mereu cu stânga moldovenească. „Găgăuzia. – a spus el - votează tradițional pentru partidele pro-ruse. Neînțelegerile dintre Dodon și Vlah sunt evidente, dar nu face să credem că acestea se vor răsfrânge asupra rezultatelor. Problema nu e în neînțelegeri, ci în măsura în care, pentru găgăuzi, Dodon reprezintă și se identifică cu Rusia”, a spus Manastîrlî. Totodată, interlocutori ai portalului, apropiați bașcanului, au precizat că nu este vorba despre vreun sprijin pentru formațiunea fostului premier Ion Chicu, cum s-a speculat.
„Outsiderii ies în față pentru a-i intimida pe favoriți sau cine sunt „iepurii" din ferma politică de la Chișinău”, este titlul unui editorial pe PODUL, în care analistul politic Vlad Țurcanu observă că ultimele două săptămâni de campanie electorală, considerate de obicei în măsură să influențeze opțiunile inițiale ale alegătorilor și chiar să fie decisive pentru rezultatul final, se pot dovedi irelevante de această dată. Asta s-ar întâmpla, în opinia sa, deoarece temele centrale ale campaniei electorale, cum sunt vectorul geopolitic al R.Moldova și lupta cu corupția dispar, înghițite de gălăgia pe care o întrețin în spațiul public partidele marginale. „Societatea moldovenească va trebui să aibă răbdarea de a suporta acest spectacol dezagreabil până la urmă, ca o probă de rezistență obligatorie înaintea satisfacției de a vedea eliminate pe 11 iulie de pe scena politică toate rămășițele regimului abuziv care a dominat Republica Moldova în ultimii 6 ani”, scrie Vlad Țurcanu.
Alina Radu își întitulează editorialul său pentru ZIARUL de GARDĂ cu o întrebare: „Lukashenka: UE îl sancționează, moldovenii îl finanțează?”. Autoarea se întreabă „ce atitudine are oficial Chișinăul față de regimul de la Minsk și față de afacerile cu acest regim?”, în condițiile în care autoritățile europene au decis sancțiuni împotriva liderilor din Belarus, din cauza abuzurilor pe care le comite regimul Lukashenka împotriva cetățenilor săi. „Pe lângă tăcerea elegantă a tuturor autorităților privind abuzurile împotriva drepturilor omului la Minsk, aflăm recent că Chișinăul oficial planifică procurarea a 100 de autobuze de la MAZ, urmând să achite întreprinderii de stat de la Minsk vreo 12 milioane de euro, bani publici”, scrie editorialista cu referire la un anunț al primarului capitalei. „Conferă oare asta credibilitate Chișinăului sau, dimpotrivă, înseamnă o asociere cu Minskul?”, se mai întreabă Alina Radu.
ZIARUL NAȚIONALreține afirmațiile politicianului Renato Usatîi care a declarat într-o emisiune TV că „după alegeri, rușii îl vor scoate pe Dodon de la șefia partidului, pentru că Dodon este o piatră de moară care trage formațiunea sub apă”. Usatîi, șeful blocului electoral ce-i poartă numele, sugerează, totodată, că – dacă în parlament vor accede doar PAS, blocul său și al PSRM-PCRM, acestea ar trebui să formeze o guvernare „de compromis”, dar doar cu „oameni adecvați”, nu cu Dodon, Țîrdea și alții.
