Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei de la Chișinău
Jurnal.md o citează pe Monica Macovei, în trecut ministră a Justiției în România, cu declarația că acuzațiile lansate de procurorul general Alexandr Stoianoglo, în care sunt vizați fostul ambasador al UE, Peter Michalko, dar și mai multe ONG-uri, sunt apă de ploaie, aruncată ca să facă zgomot. Fosta europarlamentară notează că în această situație, întrebarea e câte dosare de mare corupție, câte dosare mari de fraudă, de spălare de bani a finalizat procuratura generală condusă de Stoianoglo. Întrebată dacă înlocuirea procurorului general va schimba situația, Monica Macovei a spus că „dacă nu e omul potrivit la locul potrivit și cei care lucrează nu sunt independenți și profesioniști, nu se întâmplă nimic.”
Agenția de presă „IPN” publică opiniile mai multor experți, participanți la dezbaterea publică „Pandemia ca factor divergent pentru societatea moldovenească”. Ala Tocarciuc, expertă în sănătate, crede că Republica Moldova, inclusiv România, Ucraina și Bulgaria sunt țări în care nivelul de vaccinare este influențat de factorii politici, ideologici și cei demografici. Ea susține că dacă s-ar mobiliza împreună forțele politice, care în electorală s-au divizat, pentru a crește rata de vaccinare și a convinge populația să se vaccineze, ar putea exista un rezultat.
Jurnaliștii îl citează și pe Ștefan Popov, psiholog, președinte al Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie. El atrage atenția că un recent studiu plasează Republica Moldova în topul țărilor în care se atestă cea mai puțină încredere în știință. Potrivit lui, doar 5% din populație are încredere înaltă față de oamenii de știință, 48% manifestă o încredere moderată și 38% nu au încredere în oamenii de știință. Prin urmare, continuă el, vaccinul este un produs al științei și societatea nu are încredere în acesta pentru că nu are încredere în știință, comparativ cu societățile occidentale”, a constatat psihologul.
Portalul Media Azi publică o sinteză a dezbaterilor publice privind răspândirea falsurilor în mass-media și pe rețelele sociale. În material este citat deputatul Lilian Carp, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, care a menționat că este nevoie de un proiect de lege care să prevadă ajustarea unor viduri legislative ce favorizează utilizarea frauduloasă a identității persoanei fizice sau juridice sau utilizării falsului de identitate cu scopul de a defăima. O notă informativă a Serviciului de Informații și Securitate, prezentată de acesta, arată că distribuirea falsurilor are loc de pe conturi false/camuflate prin intermediul rețelelor sociale, iar amplificarea lor are loc în perioada evenimentelor cu impact asupra situației socio-politice: pandemia, campaniile și scrutinele electorale, conflicte internaționale.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, citat în articol, atrage atenția că deși unele instituții media creează identități false pentru a distribui informații propagandistice, totuși legiuitorul trebuie să acționeze atent când abordează astfel de probleme, pentru a nu lovi în libertatea de exprimare și de a critica, chiar și cu identitate anonimă.