Pe site-ul agenției IPN sunt puse la un loc, într-o știre, reacțiile la anunțul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale că „Moldova a ajuns la un acord cu Gazprom”. Expertul de politică externă Dionis Cenușa preferă, aparent, să vadă partea plină a paharului. „Este, evident, o noutate bună pentru țară, deoarece a fost evitată o debandadă cu consecințe nefaste greu de estimat”, declară el. În continuare, sunt enumerate câteva discordanțe. Ministrul Spînu a declarat că formula prețului este cea propusă de către partea moldovenească. Totuși, conform presei rusești, formula prețului ar putea constitui, în mod proporțional, prețul la petrol și gaze naturale din ultimele 9 luni și o ajustare trimestrială. Dacă se adeverește că aceasta este formula, atunci prețul pentru gazele cumpărate de Moldova nu poate fi cel potrivit formulei vechi legată doar de prețul la petrol, observă Cenușă. El propune să așteptăm detaliile, dar subliniază și posibila motivație a Rusiei de a semna acordul: „Pe de o parte, Chișinăul a acceptat să plătească datoriile în rate. Recunoașterea datoriilor era principială pentru partea rusă. Iar formula prețului, dacă e cea descrisă mai sus, nu este deloc rea pentru partea rusă. Totodată, aceeași formulă de preț nu este fatală pentru Moldova, deoarece nu e vorba de prețul de pe piața gazelor, care chiar și înainte de criza prețurilor era ridicat, ci despre un mix. Dar cel mai serios motiv al Rusiei, se declară convins expertul, este lipsa oricărei intenții de a dăuna intereselor sale în regiunea transnistreană, care ar fi intrat în pană energetică. „Avem contract pe gaz. Prețul va fi anunțat peste 5 ani, ca să nu afecteze negocierile pentru viitorul contract”... Cam asta pare să fie poziția guvernării „transparente”, spune, ironic, fostul premier, Ion Chicu, citat de aceeași agenție.
Un succes al actualei guvernări de la Chișinău, o reușită, mai ales în actualul context geopolitic extrem de complicat, când Federația Rusă utilizează gazul ca armă politică nu numai în relația cu Republica Moldova ci cu întreaga Europă. De această părere este Cristian Hrițuc, fostul consilier al președintelui României, Traian Băsescu, iar opinia acestuia este citată de site-ul Deschide.md. „Într-un moment extrem de complicat, la începutul sezonului rece, opțiunile Republicii Moldova erau extrem de reduse. Am văzut în ultimele săptămâni că s-a încercat găsirea unor variante de rezervă, aducerea gazului din Polonia, pornirea gazoductului Iași-Ungheni, măsuri extrem de necesare atât pentru a arăta Federației Ruse că se caută și variante alternative, dar și pentru a asigura un minim necesar populației, ca aceasta să nu înghețe de frig în case. Criticile care vin acum la adresa guvernării sunt aberante. Republica Moldova nu își poate asigura independența energetică în câteva luni și nu va reuși nici în următorii ani. Acest lucru nu se face peste noapte, iar dacă e să fim realiști, parteneriatul cu Federația Rusă pe această dimensiune va trebui să existe încă mulți ani… Nu poți sta cu capul plecat în fața Federației Ruse, am susținut asta mereu, dar nici nu poți să te dai mai mare decât ești, să crezi că îți vei impune toate condițiile de negociere… Republica Moldova a fost asistată în aceste negocieri de partenerii externi, de București, de Bruxelles și a reușit pentru moment să oprească o criză majoră”, mai spune comentatorul.
„Era previzibil că „Gazprom” va ceda, căci altfel cum avea să-i asigure cu gaze pe transnistreni. Iar ei nu păreau alarmați de perspectiva unei ierni friguroase. Totuși, înainte de a deschide sticla de șampanie, ar fi bine să citim contractul și anexele, dacă există. Ca să știm cât vom plăti la iarnă și ce concesii politice au fost făcute, dacă au fost făcute”, crede editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru. În opinia lui, R. Moldova a făcut deja o concesie serioasă în raport cu Federația Rusă, atunci când ANRE a amânat până la 1 ianuarie 2022 punerea în aplicare a „Regulilor pieței energiei electrice”. Totodată, Nicolae Negru nu exclude că poate fi vorba și de alte cedări. „Cunoaștem că Moscova a pus mai multe condiții, inclusiv legate de Acordul de Asociere UE - R.Moldova. S-a abordat și problema transnistreană. Despre ce au vorbit Kozak și Kulminski la cele două întâlniri ale lor la Kremlin nu s-a aflat nici până azi. După semnarea contractului, societatea trebuie să știe ce soluție a propus Kozak și ce i-a răspuns Kulminski”.
Ex-premierul Ion Sturza, citat de aceeași publicație, este și el rezervat: „Știu ei, rușii, ce știu. Prețul a luat-o la vale, iar formula la deal”. Sturza mai sugerează că prețurile la gaz vor scădea foarte curând, iar R. Moldova va plăti un preț mai mare decât cel de piață.
„Din păcate, nu am profitat nici acum de această deschidere extraordinară de a ne rupe din strânsoarea și jugul Rusiei și de o oportunitate incredibilă de a soluționa problema Transnistriei. Rusia a simțit imediat pericolul de a pierde orice control în zonă și a cedat. Ce am ratat noi a reușit Rusia. Avem Gazprom-ul și Transnistria, cu datoria ei astronomică, în continuare în cârcă”, este, pe scurt, ideea lui Vitalie Vovc, autor de editoriale pe Deschide.md.
Ziarul de Garda publică un editorial semnat de ambasadorul britanic în R. Moldova, Steven Mark Fisher, și dedicat Conferinței ONU privind schimbările climatice, cunoscută sub denumirea de COP26, care începe pe 1 noiembrie și va dura până în 12, la Glasgow, Regatul Unit. „Dacă ai descoperi că apartamentul sau casa ta ard, ce ai face? Ai suna imediat la pompieri? Sau ai sta deoparte să vezi dacă focul va înceta să mai ardă ca printr-un miracol, iar proprietatea ta s-a restabilit la starea sa anterioară? Eșecul de a acționa acum pentru a aborda criza climatică este ca și cum ai sta în picioare și ai privi cum îți arde propria casă. Pământul este în flăcări și, dacă nu abordăm flăcările, nimeni altcineva nu o va face”, scrie ambasadorul într-un articol care pledează pentru o abordare comprehensivă, dar și creativă a crizei climatice. Referindu-se la R. Moldova, diplomatul afirmă: nu este nici ea imună la consecințele schimbărilor climatice. Există probleme care trebuie soluționate urgent: degradarea terenurilor agricole; secetele drastice din ultimii cinci ani care au afectat recoltele; și, desigur, situația precară în ceea ce privește nivelul apei din râul Nistru.