Profesorul Armand Goșu comentează deja pe site-ul revistei 22 rezultatul primului tur de scrutin de la prezidențialele din Ucraina. Învingător - actorul de comedie Volodomir Zelenski, ceea ce nu este o surpriză. Surpriza este diferența mare, mult mai mare decât anunțau sondajele, la care s-a situat actualul președinte Petro Poroșenko, pentru care va fi dificil în turul doi.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei de la Bucureşti
Totuși, Goșu nu exclude o victorie a acestuia, în ciuda profilului devenit aproape inconvenabil: „un oligarh din vechea garnitură de politicieni, un președinte acuzat de corupție, înconjurat de colaboratori dubioși, dar care, spune analistul, are uriașul avantaj că este previzibil atât pentru cetățenii ucraineni, cât și pentru cancelariile occidentale”. Zelenski reprezintă desigur prima alternativă, numai că este „un actor de comedie, într-un rol de politician populist, fără niciun fel de experiență, fără echipă, fără program politic, cu o atitudine neclară față de Crimeea, Donbass și Rusia”.
Armand Goșu dă multe detalii necunoscute publicului din România despre acest candidat care s-a anunțat doar în urmă cu trei luni. Este rusofon, vorbește foarte puțin ucraineana. Nu vorbește liber în public, nu întâlnește ziariști, comunică prin rețelele de socializare, iar campania sa electorală a constat într-un lung turneu de spectacole cu trupa Kvartal – 95.
Zelenski, scrie Goșu, „speculează frustrările generate printre rusofoni de politica lui Poroșenko de ucrainizare, de promovare masivă a limbii și culturii ucrainene și de limitare a contactelor culturale cu Rusia. El speculează teama cauzată de înființarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente în rândul unei populații care se simte tot mai exclusă”. Și nu se poate considera că va avea doar sprijinul rusofonilor. Are susținători și „printre tinerii dezamăgiți de scena politică de la Kiev și de veteranii ei.
Nu doar alegătorii din Ucraina ci și cancelariile occidentale sunt dezamăgiți de prestația președintelui...
Așteptările electoratului după revoluția demnității erau uriașe. Nu doar alegătorii din Ucraina ci și cancelariile occidentale sunt dezamăgiți de prestația președintelui. Majoritatea reformelor au fost inițiate și operaționalizate grație presiunii societății civile și a actorilor internaționali”. În Ucraina se spune de asemenea că în spatele candidaturii lui Zelenski s-ar afla controversatul oligarh Ihor Kolomoiski, „devenit un adversar neînduplecat al actualului președinte (…) după naționalizarea în 2016 a băncii sale PrivatBank ”.
Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, publică un lung interviu cu Cosmin Iordache, procuror al Direcției Naționale Anticorupție din 2010, care a instrumentat dosare grele și nu a avut nicio achitare. Procurorul spune că „dacă intră în vigoare preconizatele modificări legislative privind Codurile Penale, o pleiadă de băieți orientați în viață scapă de răspundere penală, după ce au devalizat companii naționale, după ce s-au îmbogățit din folosirea funcției publice. Modificările privind prescripția răspunderii penale fac prăpăd și nu sunt cerute de vreo decizie a CCR. Termenele de prescripție sunt atât de reduse încât pe viitor orice anchetă complexă e practic imposibilă”.
Procurorul DNA vorbește mult și despre protocolul cu Serviciul Român de Informații, atât de fluturat ca un mare abuz. L-a citit abia acum, nu i-a fost pus la dispoziție când era în vigoare, ca atare cum putea să comită abuzuri pe baza lui? Consideră jignitoare pentru procurori presupunerea că ofițerii SRI au făcut de fapt anchetele și observă că niciun judecător nu a reclamat deocamdată vreo presiune din partea conducerii DNA sau a SRI în vreun dosar.