Într-un editorial pentru Adevarul.ro („Lupta Binomului Plahotniuc-Dodon cu „terorismul“ didactic”), autorul, Valentin Buda, membru al Consiliului de Experţi LARICS, scrie cu referire la extrădarea cetățenilor turci că „tot circul mediatic ieftin” pus în scenă de complicii lui Igor Dodon, nu a ăcut decât să întregească imaginea de aranjament al binomului de la Chişinău. Potrivit autorului, modul în care anturajul lui Plahotniuc a mimat indignarea faţă de acţiunea SIS „a completat senzația de dezgust a celor care au înţeles complicitatea lor la această ticăloșie”. „Pe lângă marionetele Filip şi Leancă”, mai scrie Buda, „iese în evidenţă discursul şefului Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, cel care a reiterat că reţeaua de licee Orizont nu va fi închisă”. Autorul crede că ceea ce a uitat speakerul să declare este faptul că, „prevăzător, ca orice tată responsabil”, şi-a retras copilul de la această şcoală, mutându-l din acest an de învăţământ, care a debutat cu câteva zile înainte de expulzarea profesorilor, la o altă instituţie de educaţie.
Publicaţia îl citează şi pe deputatul PSRM Vlad Bătrîncea, cu declaraţia că „vizita în Republica Moldova a preşedintelui Turciei Recep Erdogan ar putea să nu mai aibă loc pe fundalul tensiunilor din jurul subiectului privind expulzarea a şapte cetăţeni turci, directori şi profesori de la Liceul Orizont”. O altă declaraţie a lui Bătrâncea ce apare ca titlu de ştire pe acest site e că „expulzarea celor şapte cetăţeni turci a fost coordonată de Vlad Plahotniuc. Igor Dodon a avut doar de pierdut de pe urma acestui caz”.
Cotidianul.md scrie că „în convoiul de automobile al președintelui Igor Dodon, implicat în gravul accident de duminică, se afla și un controversat cetățean rus, fost deputat în Duma de la Moscova și partener de chef al șefului statului” – Oleg Paholko. Acesta „a devenit cunoscut la Chișinău în special după ce a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu un chef pe care l-a dat împreună cu președintele Igor Dodon la vila prezidențială de la Condrița”. Paholko, care a relatat că era în una din mașinile convoiului prezidențial în timpul accidentului, a scris cu acest prilej pe portalul său Bloknot că „în ultimele două săptămâni pentru „Lumea Rusă” sunt prea multe lucruri... întâmplătoare. L-au ucis pe Zaharcenko, liderul separatist din Donbas. Ieri a murit într-un accident premierul Abhaziei, Ghenadi Gagulia. /.../ Am impresia că cineva poartă împotriva noastră un război hibrid”, a scris acesta.
Agenția Ipn.md îl citează și ea pe deputatul PSRM Vlad Bătrâncea, care și-a enumerat pe o rețea de socializare motivele pentru care el consideră că accidentul cu președintele Dodon nu a fost întâmplător și că ar fi fost „o tentativă de asasinare a președintelui”. Potrivit lui Bătrâncea, printre aceste motive ar fi faptul că Dodon și-a anunțat intenția de a participa la următoarele alegeri parlamentare în capul listei PSRM, ceea ce ar fi „un pericol pentru putere și partidele de dreapta, pentru curatorii lor europeni”; Dodon „s-a întâlnit din nou cu liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski”, iar „pentru sfârșitul anului este planificată următoarea rundă de negocieri”; proiectul „unificării statului”, intermediat de Dmitri Kozak, ar fi „nefavorabil pentru România și SUA, întrucât nu se înscrie în algoritmul intereselor acestora”. Printre alte motive ale „tentativei de asasinare” ar mai fi organizarea de către Dodon a Congresului Mondial al Familiei, cu participarea patriarhului Kiril; a Forumul moldo-rus de business; vizita președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, la inaugurarea clădirii reparate a Președinției etc.
Într-un articol publicat de Moldavskie Vedomosti este citat analistul economic Dumitru Barbalat care critică rațiunile care stau la baza construcției gazoductului Iași-Chișinău. „În urma construcției gazoductului Iași-Chișinău infrastructura de gaze naturale a R. Moldova va fi conectată la infrastructura României care este conectată la cea europeană și în R. Moldova va putea fi livrat gazul din Marea Caspică sau mările Nordului, din Grecia de nord și Norvegia. Iar acest lucru este la fel de comod ca a te scărpina cu mâna dreaptă la urechea stângă”. Autorul menționează între altele, cu referire la posibilitățile de livrarea a gazului din alte surse decât Gazprom, că „Rusia nu va permite aceste mașinațiuni ciudate cu gazul”.
Newsmaker.md publică un articol în care autorul, împreună cu directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Oleg Palii, și cu activistul pentru drepturile omului Dmitri Slusarenco analizează în ce măsură a fost respectată norma legală la deportarea cetățenilor turci. „Chestiunea care rămâne deschisă este – ce trebuie să se facă în continuare? Activiștii pentru drepturile omului împărtășesc părerea că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului va condamna R. Moldova pentru deportarea celor șapte cetățeni turci și o va condamna să achite compensații. În același timp, pentru angajații rețelei de licee Orizont care au fost deportați nu se mai poate face nimic. Potrivit surselor portalului, toți cei șapte sunt acum în închisori: patru în una și restul trei – în diferite”, se mai spune în articol.
Noi.md citează un interviu pentru Moldavskie Vedomosti al lui Dmitri Kozak, care povesteşte despre modul în care a fost pregătit documentul ce urma să ducă spre soluționarea conflictului transnistrean (așa-numitul Memorandum Kozak, 2003). Kozac a dezmințit zvonurile că în Memorandum ar fi fost introdus în ultimul minut un punct în care se spunea că un timp anumit pe teritoriul Transnistriei trebuie să se afle un contingent militar rus. „În realitate /.../ această propunere a fost făcută cu două săptămâni înainte de stoparea regretabilă, din păcate, a procesului de negocieri”, a spus Kozak, citat de portal.
Zdg.md relatează că la 7 septembrie 2018 s-a anunțat în cadrul unui talk show la Publika TV că diplomații și angajații Ambasadei R.Moldova din Berlin ar fi fost amenințați cu moartea de către „membrii unei grupări islamiste” care ar avea legătură cu „cei 7 profesori turci expulzați din Moldova”, fapt pentru care poliția germană ar fi sugerat angajaților Ambasadei de la Berlin să fie evacuați și „să își ia copiii de la școală”. Portalul menționează că „deoarece e vorba de amenințări foarte serioase, „cu moartea”, „cu decapitarea copiilor”, a făcut apel la Poliția Germană pentru a afla detalii. Într-un răspuns oferit de Comisarul Kerstin Ismer, de la Poliția Secției nr.15, care activează în sectorul în care sunt amplasate Ambasada și Consulatul Moldovei la Berlin, se arată că „La 7 și 8 septembrie 2018, s-au desfășurat mitinguri în fața Ambasadei Republicii Moldova. Ambele au decurs fără probleme. Poliția nu cunoaște nimic despre amenințări în adresa personalului ambasadei”.
În editorialul său pentru Ziarulnational.md, Nicolae Negru spune că nu ar fi meritat să scrie despre accidentul președintelui Dodon, „dacă aghiotanții săi, Ceban, aluziv, apoi Bătrâncea, în gura mare, nu ar fi speriat lumea că s-a comis un atentat la viața scumpului lor președinte. Un atentat e o chestiune gravă, nu poate fi trecută cu vederea, chiar dacă experții consideră că o asemenea interpretare e rodul unei fantezii bogate, nu a unei analize profesioniste”. Negru se întreabă: „s-o fi gândit socialiștii să profite de nenorocul lui Dodon pentru a-și pompa puțin balonul electoral, care în ultima vreme se cam dezumflă, sau chiar le vin prin cap idei sperioase cu privire la securitatea fizică a liderului lor, după tranzacția cu Erdogan, care s-a angajat să repare Președinția și să o mobileze, dacă autoritățile moldave îi expediază încătușați pe profesorii de la liceele Orizont?”