«Securitatea noastră colectivă: Europa și-a pierdut “busola”», este titlul din Le Monde, mare, astăzi în prima pagină.
“Europa e în pericol”, a avertizat și șeful diplomației UE, Josep Borrell, referindu-se la criza migranților de la granița polonă-bielorusă și la riscul crescând al unei autentice ciocniri militare, mai ales după ce Rusia, în paralel, a concentrat iarăși trupe și echipament la granița sa cu Ucraina.
Miniștrii de externe din UE au decis ieri să impună noi sancțiuni regimului de la Minsk. Detaliile vor fi anunțate în următoarele zile, dar, așa cum o rezumă Washington Post, cei 27 au hotărât să vizeze companiile aeriene, agențiile de turism și toate celelalte entități care transportă migranți din Orientul Apropiat spre Minsk. Acele companiile nu vor mai putea, de pildă, ateriza in UE.
Dar și țări din afara UE, de pildă compania de stat din Emiratele Arabe, în Dubai, a decis deja să nu mai primească pe zborurile spre Minsk persoane din Afganistan, Irak (mai ales kurzi), Yemen și Siria.
La fel, cum o scrie Politico, Irakul organizează joi un prim zbor de returnare spre Bagdad, pe bază voluntară, a acelor migranți irakieni care vor dori să se întoarcă, după ce au eșuat în încercarea lor de a traversa granița poloneză, spre Europa.
Un nou zid – o nouă „cortină”
La Varșovia, Gazeta Wyborcza anunță că guvernul a decis ca începând din decembrie să construiască un autentic zid la granița sa de est. Zidul, combinat cu un gard de sârmă ghimpată, se va întinde pe o lungime de 180 km și va costa circa 350 milioane euro. “Încă nu e clar în ce măsură va fi cofinanțat de către UE”, remarcă, la Berlin, Die Welt.
La Varșovia, principalul cotidian independent deplânge însă ceea ce numește un „black-out mediatic” impus de autorități la granița polonă-bielorusă. Scrie Gazeta Wyborcza: „Este mai ușor pentru CNN și BBC să lucreze într-o țară în care jurnaliștii independenți sunt aspru reprimați, decât într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO”, cum e Polonia.
NATO avertizează Rusia
SUA, UE şi Franţa şi-au exprimat deja zilele trecute îngrijorarea faţă de noua desfăşurare de trupe ruseşti la granița cu Ucraina.
Kremlinul a negat că ar încerca să deturneze atenţia de la Ucraina organizând criza migranţilor, dar, cum o scrie la Londra The Guardian, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pus în gardă Rusia împotriva oricărei «acțiuni agresive» la granița cu Ucraina.
Stoltenberg a spus: "Vedem o concentrare neobişnuită de trupe şi ştim că Rusia obișnuiește să ducă astfel de manevre înainte de a declanșa acţiuni agresive împotriva Ucrainei."
„Gravity” și „Interstellar”
Nu este limpede dacă în acest context trebuie analizat faptul că o rachetă militară lansată de Moscova împotriva unuia dintre propriii săi sateliți, luat în mod voluntar drept țintă, luni (15 noiembrie), ar putea fi văzut ca o demonstrație de forță, Rusia arătând că poate lovi, eventual, sateliți americani cu rachete trase de la sol.
Explozia a generat o puzderie de fragmente metalice, punând în pericol Stația Spațială Internațională și cei șapte astronauți ai săi, care au fost nevoiți să se refugieze în navetele și capsulele cu care vor trebui să se întoarcă la sol, cum o relatează Daily Express. Gravul incident a înfuriat Washingtonul și și NASA și a reaprins temerile că spațiul s-ar putea transforma într-un câmp de luptă între marile puteri.
„Cu fragmente, schije și deșeuri metalice care se deplasează cu viteze de până la 17.500 de mile pe oră pe orbită, chiar și o coliziune cu un fragment de dimensiunea unei bile ar fi putut să aibă consecințe devastatoare”, remarcă Daily Beast.
Ucraina avertizează că situația la granița cu Rusia se „deteriorează”
Luni, înainte de discuțiile miniștrilor de externe din UE la Bruxelles, ministrul ucrainean Dmitri Kuleba a avertizat că situația se „deteriorează în mod foarte serios” la granița cu Rusia. „În primăvară, Rusia a desfășurat tabere, a instalat comunicații radio și sisteme de rachete de-a lungul graniței noastre. Toți sunt încă acolo. Tot ce trebuie ei să facă acum este să aducă oameni și să le dea ordine să opereze toate acestea. Acesta este motivul pentru care această situație este atât de periculoasă”, a argumentat ministrul de externe ucrainean.
Guvernul ucrainean vede o paralelă cu situația din 2014, când Rusia a invadat estul Ucrainei și a anexat Crimeea. „Ceea ce vedem de-a lungul graniței noastre este o infrastructură militară sofisticată creată în timpul escaladării de primăvară, care este gata să fie folosită pentru operațiuni ofensive împotriva Ucrainei”, a pledat Kuleba.
Ca o completare, vorbind cu BBC, vice-ministrul de externe al Lituaniei, Mantas Adomenas, a spus la rândul său că atunci când Putin are probleme acasă, el organizează tensiuni internaționale, pentru a deturna atenția cetățenilor. Or, problemele Rusiei sunt nenumărate, de la criza economică, până la cea sanitară, care nu se mai sfârșește, mai ales, a spus Mantas Adomenas, cu „miile de soldați” care mor de Covid, deoarece guvernul refuză să recunoască gravitatea problemei și să introducă măsurile necesare de carantină, care pe fundal de criză economică s-ar dovedi foarte nepopulare.
Ministrul lituanian nu a exclus ca în Ucraina să aibă loc un Anschluss, prin anexarea de către Rusia a altor teritorii, Anschluss fiind numele anexării Austriei de către Germania lui Hitler.
Toți oamenii președintelui (Putin)
În numărul său de săptămâna aceasta, The Economist are un dosar special despre cum „Putin a evoluat de la un autocrat spre un dictator”. The Economist prezice că evoluția represiunii din ce în ce mai severe din Rusia va duce la o confruntare cu Occidentul.
Activitatea de pervertire a structurilor democratice a Rusiei lui Putin se manifestă de altfel și dincolo de granițe. În Franța, în acest timp, cum o relatează astăzi în detaliu Libération, s-a deschis ieri procesul pentru corupție al fostului candidat în alegerile prezidențiale din 2017, conservatorul (și filo-rusul) François Fillon. Or, faptul că trebuia să se pregătească pentru proces nu l-a împiedicat pe François Fillon să se îmbarce într-o nouă aventură în această vară. În iunie, guvernul rus i-a propus să se alăture consiliului de administrație al giganticei firme Zarubejneft, conglomerate specializat în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi.
Fillon a fost confirmat câteva zile mai târziu și apoi acest fost prim-ministru al lui Nicolas Sarkozy a devenit și „reprezentant al Federației Ruse” în Franța. Spuneți-i acum Франсуа „Fransua” Fillon. Carnetul de adrese și influența fostului deputat, senator și prim-ministru sunt azi deosebit de utile pentru compania deținută în totalitate de guvernul rus, care lucrează în special cu firme franceze stabilite în Rusia.
Cum o amintește Libération: și când era în fruntea guvernului, Fillon a pledat întotdeauna pentru o apropiere între Paris și Moscova. În timpul campaniei prezidențiale, el propunea mai ales suprimarea sancțiunilor economice ale UE impuse Rusiei încă din 2014, după tensiunile cu Ucraina și invadarea Crimeei de către tancurile lui Putin.
Pot oare colabora SUA și China?
Joe Biden și Xi Jinping (acesta din urmă nu a mai ieșit din țară de doi ani, încă de la începutul pandemiei) au avut ieri prima lor reuniune virtuală, prin video, iar Washington Post scrie că pentru majoritatea experților așteptările erau coborâte, mai ales că liderul chinez face acum totul pentru a rămâne la putere până în 2027, dacă nu și după aceea.
Cu toate astea, săptămâna trecută, la summitul economic de la Glasgow, cele două țări au făcut un anunț surpriză, angajându-se să coopereze în combaterea încălzirii planetare, lucru încurajator dat fiind că ele produc împreună circa 40% din emisiile globale de bioxid de carbon, cum a arătat-o un studio din 2019.
Cu toate astea, cum am arătat-o în detaliu în revista presei de ieri, tocmai China (împreună cu India) a fost cea care a reușit să dilueze rezoluția finală despre cărbune (trimițând astfel un «mesaj decofeinizat» în legătură cu carbonul, cum o spune formula originală găsită de El Pais, în Spania). El Mundo, la rândul său, scrie, tot în Spania, despre «un compromis cu pulsul slab».
Noul val Covid: Germania se întoarce spre tele-muncă
În sfârșit, întreaga presă din Germania, precum, la München, Süddeutsche Zeitung, anunță detaliile noilor restricții impuse iarăși pentru a face față noului val al pandemiei. În realitate, cum o analizează The Economist, toate țările germanice și nordice sunt afectate, de vină pentru noul val fiind în primul rând anti-vaxxerii și extrema dreaptă.
Olanda a impus, de asemenea, un nou lockdown parțial, printre măsuri fiind și aceea că restaurantele sunt obligate să închidă la 8 PM.
Dar și Belgia ia noi măsuri pentru a opri violența unui al patrulea val și, cum o anunță cotidianul francofon din Bruxelles Le Soir, membrii personalului medical care continuă să refuze vaccinul vor fi scoși la șomaj, mai întâi temporar, apoi permanent, începând din aprilie 2022, dacă vor continua să refuze să se vaccineze.