Presa și „Instagram Kids”

Se încheie săptămâna tuturor restricțiilor. Până și Suedia impune acum un pașaport sanitar, pentru prima oară. Țări precum Portugalia și Belgia (țara instituțiilor UE și NATO) reimpun o serie de restricții, ba chiar se ajunge, cum a scris-o cotidianul din Bruxelles Le Soir, la o „polarizare între vaccinați și nevaccinați”.

Scrie Le Soir: „Avem acum o alegere binară, totul este alb sau negru, fără poziție intermediara posibilă.”

La asta se adaugă și dezinformarea. Desigur, și in timpul gripei spaniole, la sfârșitul primului Război Mondial, circulau pamflete anti-vaccin, dar rețelele sociale, astăzi, au exacerbat dezinformarea. Acum însă avem două viziuni ale societății care se opun fără posibilitate de reconciliere.

Așteptând barbarii

Aflăm din Le Monde și o estimare relativ precisă a numărului migranților din Orientul Apropiat aflați acum în Bielorusia și care vor să ajungă în UE: cu totul ar fi aproximativ 5000, dintre care 2000 masați la granița cu Polonia. Cu totul așadar, suntem extrem de departe de valul de refugiați din 2015, care a adus un milion și jumătate de refugiați în Europa.

Dintre aceștia, de altfel, circa 430 de irakieni s-au întors deja în Irak, cu un zbor special, a anunțat Majid Al-Kilani, consulul Irakului în Rusia, cu un zbor special de la Minsk la Bagdad. A fost vorba de o «repatriere voluntară».

Cu totul, rezumă Le Monde, până acum 11 migranți (inclusiv copii) au murit în încercarea de a forța trecerea în Polonia și spre UE.

Un efect neașteptat al crizei migranților, scrie tot Le Monde în numărul său de astăzi, este acela că opoziția bielorusă se simte acum total marginalizată de amploarea crizei.

«Meta» n-are cratimă

Tot Le Soir, la Bruxelles, are un interviu cu Cris Cox, numărul trei în ierarhia Facebook și Meta, care aduce anumite precizări utile în legătură cu viitorul lumii virtuale anunțate de Zuckerberg.

El spune astfel că vor trebui circa 10-15 ani înainte de a pune la punct infrastructura tehnică, partea de hardware fiind cea mai dificilă. Va trebui astfel creat un nou tip de sticlă, pentru a putea suprapune mai multe planuri ale realității, pentru a trăi vizual mai multe experiențe diferite in același timp.

Asta însă e mai degrabă liniștitor, dacă e nevoie de 10-15 ani, întrucât înseamnă că este timp ca legislația sa țină pasul cu tehnica.

State din SUA anchetează asupra Instagram și impactul acestuia asupra copiilor

Mai multe state din SUA au lansat o investigație comună pentru a stabili dacă compania-mamă a rețelei de socializare a permis în mod deliberat copiilor și adolescenților să o folosească știind că ar putea fi dăunătoare sănătății lor mentale și fizice.

Efectele rețelei Instagram asupra copiilor fac acum obiectul unei investigații comune lansate de o coaliție de state americane, scrie azi Wall Street Journal.

Legislatorii caută să stabilească dacă firma lui Mark Zuckerberg a lăsat în mod deliberat copiii și adolescenții să folosească rețeaua socială, știind în același timp foarte bine că aceasta ar putea fi dăunătoare sănătății lor mentale și fizice și să vadă dacă au încălcat legile privind protecția consumatorilor, a declarat procurorul general din Massachusetts, Maura Healey.

„Facebook, numit acum Meta, nu a reușit să protejeze tinerii pe platformele sale și, în schimb, a ales să ignore sau, în unele cazuri, să consolideze practici care reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea fizică și psihică – exploatând astfel copiii pentru profit”, a spus procuroarea.

Ancheta, adaugă ea, urmărește „să examineze cu atenție modul în care această companie interacționează cu utilizatorii tineri, să identifice orice practici ilegale și să pună capăt abuzurilor”.

Presa și „Instagram Kids”

„Investigația se adaugă la presiunea creată de necesitatea reglementării asupra Meta și a altor giganți din Silicon Valley”, notează The New York Times.

„Apelurile spre îmbunătățirea protecției copiilor și adolescenților pe rețelele sociale sunt tot mai frecvente”, notează și Financial Times. „În timpul unei audieri în Camera Reprezentanților din SUA, Mark Zuckerberg, directorul executiv al Facebook, Jack Dorsey de la Twitter și Sundar Pichai, directorul executiv al Google, s-au confruntat cu acuzații multiple că platformele lor sunt concepute în mod deliberat pentru a face utilizatorii tineri dependenți de conținutul toxic al rețelelor sociale”, scrie cotidianul.

În septembrie, Facebook a anulat planurile de a lansa Instagram Kids, o versiune a aplicației destinată copiilor sub 13 ani, „în urma unei reacții negative din partea publicului, a membrilor Congresului și a unei grupări bipartizane a 44 de procurori generali din SUA”.

Capitalismul zen

În paralel cu asta, cum o scrie Le Monde, Universitatea Paris VIII oferă, începând de săptămâna viitoare, «lecții de transă», un studiu al tehnicilor yoga și de meditație orientală.

Când directorul executiv (CEO), marele patron al Microsoft, Satya Nadella, și-a strâns cei mai importanți angajați, acolo în Silicon Valley, și le-a sfătuit pe femeile din structurile superioare ale companiei să nu fie frustrate că au salarii mai mici decât bărbații, ci să se gândească la karma lor și la faptul că dacă acceptă asta în mod calm vor avea o karma bună, toată lumea a aplaudat.

Atât presa, cât și structurile interne ale companiei au bătut din palme. Sigur, Satya Nadella, patronul executiv al Microsoft e un indian, un hinduist, însă occidentul flirtează de multe decenii cu doctrinele orientale ale supușeniei.

În multe mari companii occidentale, angajații de rang superior sunt acum încurajați să practice meditația nu doar în pauza de masă, dar li se plătesc cursuri de-a lungul săptămânii. Ba chiar, li se oferă o viață de yoga.

Steve Jobs se pretindea budist zen. Capitalismul contemporan încurajează meditația budistă. Doctrina zen și blugii rupți sunt încurajați la lucru, amploaiaților li se spune să atingă transa pentru a accepta faptul că ierarhiile superioare ale firmei câștigă de zece, sau de o sută de ori mai mult decât ei.

Mindfulness e numită tendința. Altfel zis: self improvement – hire-individualism, sau, cum a zis-o clownul filosof sloven Slavoj Žižek: buddhist capitalism.

Este în realitate, scrie Le Monde, o nouă ideologie a supușeniei. Să nu ai frustrări inutile. Acceptă plata proastă, precaritatea, absența solidarității umane, acceptă umilința de a crede că salariul ce ți se plătește cu întârziere este o favoare și fii in schimb zen… Ingrijește-ți karma.