Guvernul italian a introdus obligația vaccinală, începând din 15 februarie, pentru toți cetățenii de peste 50 de ani. Un test negativ nu va mai fi așadar suficient pentru a putea se prezenta la lucru, în magazine sau în locuri publice.
Cum o explică, în detaliu, Corriere della Sera, noile măsuri includ obligativitatea pașaportului vaccinal, «verde», pentru a intra chiar și în magazine, la frizer, sau în administrațiile publice. Premierul Mario Draghi a justificat măsura prin necesitatea de a «interveni pe lângă categoriile de vârstă ce riscă cel mai mult să fie infectate și internate în spital» în condiții grave. «O facem pentru a salva vieți», a spus-o Draghi, citat de același Corriere della Sera.
De asemenea, obligativitatea vaccinării este impusă întregului personal universitar (nu însă și studenților). La Repubblica subliniază acordul tuturor partidelor politice în acceptarea și votarea măsurilor, ieri, după ce La Lega și-a retras obiecțiile.
Amenda pentru cei care se prezintă la lucru fără un «pass verde» va urca de la 600 la 1500 euro la fiecare abatere.
Italia devine astfel ultima țară europeană care își înăsprește regulile sanitare și sociale, după țări ca Austria și Franța. La Paris, Le Monde, care analizează și compară situația din peninsula vecină cu cea din „Hexagon” (cum își numesc francezii țara), scrie că Italia a înregistrat ieri mai bine de 189.000 de noi cazuri de infectare cu Omicron, depășind cele 170.000 de noi cazuri înregistrate marți.
Franța, în schimb, a atins ieri un record de 332.000 de noi contaminări.
### Vezi și... ### Celebritate și autosuficiențăMacron: «Un populist “vax”»
În Franța continuă dezbaterea publică, dar și în presă, în legătură noile reguli sanitare, dar și cu felul brutal în care președintele Emmanuel Macron a ales să anunțe aplicarea lor (vezi mai multe detalii în legătură cu asta în revista presei de ieri).
Le Monde scrie astăzi că Macron a ales confruntarea cu nevaccinații (posibil în scop electoral) și că i-a numit «iresponsabili», adăugând că «un iresponsabil nu este un bun cetățean». Macron a declarat că pe acești nevaccinați el vrea să îi «emmerder» (vezi aici toate sensurile cuvântului) și că o s-o facă până la capăt.
Libération își face astăzi din asta întreaga pagină 1, calificându-l pe Macron de «vulgar» și «răzbunător», iar titlul care traversează în lărgime întreaga primă pagină a cotidianului stângii intelectuale pariziene (ziar fondat de Jean-Paul Sartre) este un joc de cuvinte pe vax (vaccin): «Populiste à tout-vax», care ar putea fi redat, păstrând asonanța, prin: «Un populist “vax”».
Tot Libération remarcă (vezi din nou o parte din comentariile presei străine deja prezentate ieri aici), că într-o țară ca Germania o frază grosolană precum cea a lui Macron i-ar putea fi fatală (metaforic) unui candidat în alegeri, distrugându-i toate șansele. Frankfurter Allgemeine Zeitung atrage astfel atenția asupra caracterului scatologic al termenului «emmerder» folosit de Macron, care, potrivit dicționarului Academiei franceze, înseamnă literalmente că el ar dori să-i acopere cu excremente pe cei nevaccinați.
În schimb, scrie Libération, peste ocean, în SUA, tonul electoral al lui Macron nu a făcut niciun fel de valuri: «Asta nu e de mirare: pe lângă faptul că viața politică franceză nu este urmărită foarte îndeaproape în Statele Unite, excesul lexical al lui Macron trece evident neobservat, fără îndoială pentru că tonul nu pare deloc scandalos, dacă îl comparăm cu declarațiile zilnice ale lui Donald Trump sau ale unora dintre adepții săi din Congres.»
Ucraina: Borrell pe front și „basmele Rusiei”
Șeful diplomației europene Josep Borrell își încheie vizita de două zile în Ucraina, unde s-a deplasat și pe linia frontului, în est, în apropiere de Luhansk, una din regiunile secesioniste sprijinite militar de Rusia.
Este prima vizită în străinătate, în acest an, a celui care este echivalentul unui ministru de externe al Uniunii Europene. Lupta Kievului cu separatiștii și cu forțele rusești deghizate a făcut, din 2014 încoace, peste 13.000 de morți. Vizita lui Borrell a avut loc pe fundalul temerilor, atât la Kiev cât și în Occident, că Moscova se pregătește să invadeze estul secesionist al Ucrainei.
Vizita înaltului responsabil UE a avut loc înainte de reuniunea programată să aibă loc la Geneva pe 9-10 ianuarie între adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman și vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov. Va urma o reuniune a Consiliului NATO-Rusia Council pe 12 ianuarie, totul urmat de o reuniune a OSCE în timpul săptămânii viitoare.
În acest timp, cum o rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung, la Washington, secretarul de stat al SUA Antony Blinken și omoloaga sa germană Annalena Baerbock au anunțat că țările lor nu vor mai accepta „basmele Rusiei” (Russlands „falsche Erzählung“). (Traducerea în engleză a declarațiilor lui Baerbock poate fi găsită aici.)
Kazahstan: revolta împotriva cleptocrației
Uriașul Kazahstan, republică central-asiatică, a devenit, după Belarus, încă o entitate post-sovietică ce trece prin violența populară împotriva unui „conducător pe viață”.
După ce ciocnirile dintre demonstranți și poliție au făcut mai mulți morți în vechea capitală Almatî (Alma-Ata), autoritățile au blocat internetul pe tot cuprinsul țării. Potrivit Reuters, surse oficiale vorbesc despre mai mulți morți și printre forțele de securitate. În cazul de față, „conducătorul pe viață” este bătrânul fost aparatcic comunist Nursultan Nazarbaiev, care, deși s-a retras oficial de la putere în urmă cu trei ani, conduce țara încă din 1990 (ca un gest simbolic, protestatarii îi răstoarnă de altfel statuile). Deși Kazahstanul este un mare producător de petrol și gaz, protestele, în această țară condusă ca o companie privată, au fost generate de creșterea vertiginoasă prețului energiei.
Guvernul și-a dat demisia, după ce autoritățile au declarat ieri seară starea de urgență la scară națională, iar președintele formal al țării, Kassîm-Jomart Tokaiev, l-a înlocuit pe Nazarbaiev în Consiliul de Securitate, înlăturându-l și pe un nepot al lui Nazarbaiev din funcția de șef-adjunct al serviciilor de informații.
Agenția rusă RIA Novosti a scris ieri că, în realitate, în Kazahstan, unde manifestanții au ocupat aeroportul din Almatî, va fi trimisă o “misiune antiteroristă” și că mulțimile revoltate în stradă în Almatî sunt “teroriști foarte bine organizați, în mod vizibil antrenați în străinătate”.
Cum o rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung, analizând un anunț al președintelui Armeniei Nikol Pașinian, trupe speciale din mai multe țări, printre care și Armenia, conduse de forțe rusești, vor fi trimise în Kazahstan pentru a opri revolta. ste vorba de așa-numita "Organizație a Tratatului de Securitate Colectivă", din care fac parte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kirghizia și Tadjikistan.
La Stampa, în Torino, Italia, estimează că asemenea tulburări incontrolabile într-o țară care a fost întotdeauna unul dintre cei mai fideli aliați ai Rusiei (și unde se află situat de altfel cosmodromul rusesc de la Baikonur) l-ar putea determina pe Putin să-și accelereze deciziile în legătură cu Ucraina.
“Petra în Paris”
La Kiev, în acest timp, departe de frontul de est, continuă controversa în legătură cu personajul secundar al unei fete presupuse a fi din Ucraina, Petra, care apare episodic în sezonul II al serialului de succes de pe Netflix „Emily in Paris” (un hit absolut pentru Netflix) despre care nu doar mulți telespectatori ucraineni, dar chiar și Ministrul ucrainean al Culturii s-au plâns și au amenințat Netflix cu represalii, cel mai blând fiind dezabonarea.
Petra, personajul feminin ucrainean în cauză, fură din magazine pariziene, se teme de deportare și – poate cea mai mare indignare într-un serial axat pe estetică – este arătată ca îmbrăcându-se oribil, e șleampătă.
„Inacceptabil” și „insultător”, a spus ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkacenko, citat de site-ul canalului de televiziune online Hromadske, ministrul protestând la rândul lui în mod oficial pe lângă Netflix.
Publicul ucrainean revoltat
Iată de pildă o artistă, creatoare și internaută influentă precum Anastasiia Chervonii, care, pe Facebook, denunță dezgustată faptul că serialul “prezintă personajul fetei din Ucraina ca pe o idioată, fără gust vestimentar, care fură haine din magazinele de lux. În plus o cheamă Petra, prenume care nici nu există la noi.”
“Ministrul s-a plâns în mod oficial pe lângă Netflix… Dar de ce?” se miră însă cotidianul online Ukrainska Pravda. Ministrul ar face bine să se uite în jurul lui. În anii 1990, ucrainenii erau portretizați în filme doar ca gangsteri, imagine care continuă în cinematografia noastră națională actuală, în producții finanțate de stat. În acest caz, de ce să trimitem o scrisoare către Netflix din pricina stereotipului unei hoațe și, pe de altă parte, să acordăm milioane din fondurile oficiale pentru a menține în filme stereotipul gangsterului?”
(Le Londra, The Guardian remarcă de asemenea că francezii ar avea la fel de multe de obiectat, filmul fiind înțesat de clișee grotești la adresa francezilor și a Franței).