Politologul Dionis Cenușa se referă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN la regimurile oligarhice din R. Moldova, Georgia şi Ucraina. Nicio reformă serioasă nu va avea sorț de izbândă dacă nu corespunde calculelor strategice ale grupărilor oligarhice, scrie el, şi asta pentru că orice mișcare greșită le-ar putea costa prăbușirea. În toate aceste trei state, grupările oligarhice s-ar menține la putere în mod artificial, în pofida unei legitimități publice periculos de nesemnificative, scrie Cenuşă.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Liliana Barbăroșie
În timp ce țările lor parcurg un proces anevoios de integrare europeană, grupările oligarhice încearcă să-și ajusteze treptat comportamentul, conform regulilor promovate de UE, dar nu în detrimentul propriilor interese, explică politologul. El este convins că, din acest motiv, dar și din cauza resurselor limitate, în cazul Moldovei, oligarhii au viziuni pro-europene și se opun revenirii forțelor pro-ruse. Dionis Cenușa enumeră mai multe raționamente care dictează o atitudine loială față de UE în rândul oligarhilor din Moldova, dar și din Ucraina și Georgia. În primul rând, faptul că bunurile oligarhilor sunt localizate în Occident, iar cea mai sigură metodă de a le putea accesa este de a dezvolta relații pozitive cu UE. Doi - atractivitatea fondurilor europene, de pe seama cărora deja au beneficiat interese obscure din Ungaria, România, Bulgaria şi care, fără un dialog funcțional cu Bruxelles-ul, nu pot trece frontierele europene. Şi trei: afilierea europeană a oligarhilor le prelungește viața politică și le sporește șansele electorale. Politologul este convins că integrarea europeană și reformele conexe pot juca un rol important în deoligarhizarea țărilor, dar fără succes dacă sistemul de „control și echilibru” nu este restabilit și pornit să funcționeze.
Exportând sarmale la Chişinău, aşa se întitulează un comentariu pe site-ul adevărul.md semnat de Răzvan Voncu. Autorul se referă de fapt la anunţul, trecut neobservat, că Viorica Vasilica Dăncilă, premierul României va vizita marţi, 27 februarie, Chişinăul. „Ca să scurtez analiza, preluând o formulă memorabilă a lui Pleşu, se poate spune că vizita doamnei Dăncilă la Chişinău seamănă cu o tentativă a României de a exporta peste Prut... sarmale,” scrie Voncu. Vizita i se pare autorului inutilă şi mai ales ridicolă, dat fiind contextul geopolitic în care se află, azi, relaţiile româno-române. România ar fi trebuit să încerce, pe de-o parte, să se adreseze în primul rând acelor segmente ale populaţiei basarabene care nu au fost supuse mancurtizării în perioada sovietică, adică tinerii, iar pe de alta, să proiecteze în Republica Moldova, prin oamenii care o reprezintă, o imagine la antipodul celei a lui Vladimir Putin, se declară convins autorul. Or, noi, astăzi, mergem peste Prut cu două reprezentări. Una, neoficială, declarat unionistă, al cărei purtător de drapel este acest mini-Putin ratat, pe nume Traian Băsescu. Cealaltă este un şir indistinct de păpuşi de bâlci, mânuite fără mare talent de Liviu Dragnea, şi a cărei cea mai recentă înfăţişare este dna Viorica Vasilica Dăncilă.
„Găgăuzii, speriați de Unirea R. Moldova cu România: Ce le cer autorităților de la Chișinău, Turciei, Rusiei, dar și Organizației Națiunilor Unite”, este titlul unui articol din ziarulnational.md despre reuniunea de sîmbătă, a circa o mie de găgăuzi la Tomai, UTA Găgăuzia, la așa-zisa adunare extinsă a autorităților regionale și locale „împotriva Unirii cu România”, convocată la îndemnul bașcanului Irina Vlah. Aceștia au declarat anul 2018, când românii marchează 100 de ani de la Marea Unire, drept „100 de ani de la ocupația românească a Basarabiei”. Principalul subiect discutat a fost creșterea curentului unionist în R. Moldova și semnarea declarațiilor pro-Unire de către mai mulți primari din stânga Prutului. Vorbitorii de la eveniment au făcut declarații tari, acuzând România că ar avea pretenții teritoriale față de R. Moldova. Cel mai vehement a fost deputatul democrat Cornel Dudnic, care a spus că, „dacă va fi Unirea, eu primul o să pun mâna pe armă să apăr Găgăuzia”. La finalul evenimentului, participanții de la adunare au votat o rezoluție în care se pronunță pentru „păstrarea și întărirea R. Moldova ca stat independent, neutru, democratic și integru”. Făcând referire la rezultatele așa-zisului referendum din 2 februarie 2014, prin care participanții și-au exprimat doleanța de alipire a Găgăuziei la Federația Rusă, în caz dacă R. Moldova își pierde statalitatea, găgăuzii au cerut autorităților R. Moldova să „condamne public” acțiunile unioniștilor din R. Moldova și a persoanelor publice din România „care au pretenții teritoriale față de R. Moldova”.