„Să ieşim de sub ruinele URSS” (Nicolae Negru/Ziarul Național)

Vadim Krasnoselski: „Sunt profund convins că timpul de dialog politic nu a venit” (interviu RIA)

Recentul mesaj al lui Vladimir Putin „Starea națiunii”, în care liderul de la Kremlin s-a lăudat cu „arme invincibile”, a ajuns în atenţia comentatorului Nicolae Negru. Într-un editorial din ziarulnational.md, Negru numeşte „provocator” discursul şi scrie că, prin acesta, președintele Rusiei a redeschis cutia Pandorei, dând start unei noi curse a înarmărilor. Titlul articolului este, însă, „Să ieşim de sub ruinele URSS”, ce sugerează că preocuparea autorului e în special pentru ce ar urma să facă R. Moldova. „Ar fi o nebunie, o prostie istorică, seculară” să se „bage benevol sub mantaua Rusiei,” crede Negru. Cei care ne îndeamnă, ca Dodon, să mergem spre Est, scrie el, sunt fie niște idioți utili, fie niște smintiți. Niciun popor din vecinătatea Rusiei nu se află în siguranță, trebuie să fugă cât mai departe de ea, dacă nu și-a pierdut instinctul autoconservării.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei cu Liliana Barbăroșie

Decizia lui Andrei Năstase, liderul PPDA, de a se înainta în calitate de candidat la funcția de primar al Chișinăului, este, din perspectiva comentatorului politic Vlad Țurcanu, un „gest unilateral”, ce poate „adânci fragmentarea electoratului pro-european”. Această părere a fostului consilier prezidenţial apare pe radiochisinau.md, unde Vlad Ţurcanu mai spune că neînțelegerile dintre liderii partidelor proeuropene ar putea pune în pericol mobilizarea electoratului de dreapta. Maia Sandu și Andrei Năstase par să comunice prin intermediul presei, mai observă Ţurcanu. Nu așa se face politică, crede el. Dacă liderii celor două formațiuni nu se înțeleg, continua autorul, atunci ce trebuie noi să ne imaginăm despre ceea ce și-ar dori ei pentru R. Moldova.

Jurnalistul Pavel Păduraru îşi dedică un articol de opinie din timpul.md evenimentelor anti-unire de la Comrat. Din perspectiva sa, aceastea ar aminti de începutul anilor’90 , când prin acțiuni similare a fost pusă și piatra de căpătâi a autoproclamatei republici nistrene. Jurnalistul este de părere că s-ar părea că „la Comrat într-adevăr se clocește un război, pentru că promotorii separatismului din autonomie sunt gata să aducă Donbasul în R. Moldova, chiar dacă nu ne vom uni cu România.” Autorul articolului crede că, fără îndoială, autonomia găgăuză a intrat în febra electorală, însă de această agitație ar putea să profite din plin inamicii R. Moldova. „Autonomia găgăuză ar putea fi asul din mâneca Moscovei”, scrie el, un as pregătit de la bun început în eventualitatea reunirii statelor românești și folosit, în momente de criză, ca obiect de șantaj contra Chișinăului.

Un alt autor de comentarii de la timpul.md, Moni Stănilă, scrie că știrea despre punerea în circulație a monedelor de 1 leu, 2 lei, 5 lei și 10 lei a iritat-o pentru că asta ar însemna că a scăzut valoarea banului. „Înțelegem că viața noastră a devenit mai grea. Suntem mai săraci. Salariile și pensiile rămân la fel, dar bancnota de 10 lei, pe care o bătrână la piață o obține cu greu în schimbul salatei, pătrunjelului, ouălor, devine mărunțiș”, notează Moni Stănilă. Autoarea editorialului mai scrie că „vom avea un trai mai bun când leul moldovenesc va fi schimbat, nu din bancnotă în monedă, ci din leu moldovenesc în leu românesc.”

Marius Alin Bâtcă este un autor de la portalul karadeniz-press.ro care este de aceeaşi părere, că introducerea monedelor metalice de 1 Leu, 2 Lei, 5 Lei și 10 Lei ar însemna devalorizarea leului. „Adică o și mai mică putere de cumpărare a populației. Faptul că design-ul monedelor metalice este plăcut nu înseamnă că este și un lucru bun. Faptul că monedele metalice au fost realizate în așa fel încât să semene cu monedele Euro nu înseamnă că 1 Leu emis de BNM este echivalent unei monede de 1 Euro”, scrie autorul analizei.

Un interviu cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski realizat la Moscova apare pe ria.ru. Acesta a declarat că nu a sosit momentul pentru un dialog politic între Chișinău și Tiraspol. Krasnoselski a spus că în regiune și în R. Moldova funcționează legi diferite, iar acest fapt nu dă dreptul niciunui lider, fie de la Tiraspol, fie de la Chișinău, să vorbească despre un dialog politic. „[…] Sunt profund convins că timpul de dialog politic nu a venit, iar dacă vorbim de dialog politic, trebuie să ne gândim la implementarea legislației dintre Transnistria și RM. Și cine este pregătit pentru asta? RM nu este pregătită și Transnistria la fel”, a subliniat Krasnoselski.