„Ce-l așteaptă pe Constantin Botnari (și pe ceilalți fugari) la Londra?” (Zdg.md)

Autoritățile de la Orhei au decis vineri să permită activitatea școlilor din raion cu prezența fizică a elevilor și să admită desfășurarea nestingherită de evenimente private, chiar dacă acestea au fost restricționate mai devreme printr-o decizie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, pe fundal de creștere vertiginoasă a numărului de îmbolnăviri cu noua tulpină mai contagioasă Omicron a Coronavirusului. După cum relatează TV8.md, guvernul a reacționat spunând, într-un comunicat, că declară nule deciziile comisiei teritoriale Orhei. Ar fi vorba despre o încălcare a legii, a mai spus executivul în comunicatul său, avertizând totodată că a cerut un control din partea instituțiilor specializate ale statului.

TV8.md redă, într-o altă știre, și criticile ministrei sănătății, Ala Nemerenco, în raport cu această tentativă de instituire a propriilor reguli. Într-o postare pe Facebook, șefa de la sănătate subliniază că CNESP este autoritatea care stabilește regulile în situația de criză creată de pandemia COVID-19, iar acestea sunt obligatorii pentru comisiile teritoriale de sănătate publică. „O să aplic legea și o să solicit instituțiilor statului să verifice legalitatea unor așa decizii primite de către membrii acestei comisii”, a scris Nemerenco.

Newsmaker.md dedică o știre anunțului lui Nicu Popescu, vicepremier, ministru al afacerilor externe și integrării europene, că va efectua în perioada 24 – 25 ianuarie o vizită de lucru la Bruxelles. Va discuta prioritățile de cooperare cu NATO, precum și chestiuni care vizează fortificarea dialogului politic cu Uniunea Europeană, se va întâlni cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă, și alți reprezentanți ai instituțiilor europene, precizează publicația cu referire la agenda vizitei anunțată de șeful MAEIE.

Adevarul.md cuprinde o analiză despre tensiunile internaționale pe tema conflictului ucrainean. „Preşedintele american Joe Biden, se arată în articol, susţinut de întreaga putere simbolică a alianţei occidentale, este blocat într-o confruntare cu preşedintele rus Vladimir Putin, care foloseşte Ucraina ca ostatic pentru a încerca să forţeze SUA să renegocieze rezultatul stabilit al Războiului Rece. Niciunul nu clipeşte. A face acest lucru poate fi imposibil, având în vedere mizele politice uriaşe pe care ambii au pariat. Cele două puteri nucleare de top ale lumii se duelează în cel mai tensionat test de voinţă de la căderea Uniunii Sovietice. O invazie a Rusiei în Ucraina ar putea declanşa cea mai mare ciocnire a armatelor convenţionale din Europa de la al Doilea Război Mondial. În joc pentru americani se află credibilitatea Occidentului, percepţiile despre puterea globală a SUA şi posibilitatea unor consecinţe secundare - creşterea preţurilor la energie, alimentată de criză”, scrie publicația cu trimitere la CNN.

Într-un alt articol de pe același site, se prezintă știrea prezentată pe larg în presa internațională despre acuzația Marii Britanii la adresa Rusiei că ar încerca să instaleze un lider pro-rus la Kiev, urmare a unei invazii. Într-un comunicat dur, ministrul britanic de externe Liz Truss a denunţat „amploarea activităţii ruse ce vizează subminarea Ucrainei”. „Conform informaţiilor noastre, guvernul rus încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce intenţionează să invadeze şi să ocupe Ucraina”, a adăugat ea. Ministerul britanic de externe afirmă că „fostul deputat ucrainean Evgheni Muraev este văzut ca un potenţial candidat”, iar un detaliu suplimentar e cel că și SUA susţin că ruşii încearcă să preia controlul guvernului ucrainean.

Ziarulnational.md își reține atenția asupra unui mesaj al fostului premier Ion Chicu. „În unele instituții ale statului, a scris acesta pe pagina sa de pe Facebook, serviciile speciale străine deja petrec un fel de sondaj neoficial, care ar urma să testeze reacția oamenilor la o posibilă invazie a militarilor occidentali pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul escaladării conflictului dintre Federația Rusă și NATO. Că Moldova va fi în epicentrul confruntării celor care au de împărțit lumea fără să le pese de "carnea de tun ucraineană sau moldovenească" , cred că deja pentru toți este clar. Ce capacitate are guvernarea actuală de la Chișinău de a ne proteja de o asemenea soartă, în condițiile când execută totul ce le dictează chiar acei ce au de împărțit lumea?” Seamănă panica în societate, este comentariul publicației vizavi de această interpretare.

Deschide.md difuzează o declarație recentă pentru REGNUM a lui Bogdan Bezpalko, membru al Consiliului pentru Relații Interetnice de pe lângă președintele Federației Ruse. Incapacitatea R. Moldova de a plăti pentru gazul care îi este furnizat de Rusia deschide o serie de oportunități pentru aceasta, consideră el. „Dacă statul nu poate plăti cu valută, lăsați-l să plătească cu decizii geopolitice. Negocierile privind statutul Transnistriei au ajuns demult într-un impas, e timpul să-i scoatem de acolo. De asemenea, ar fi foarte interesant să discutăm despre refuzul țării de a se integra în NATO, mișcarea către EAEU și multe altele”, a rezumat Bezpalko.

Ce-l așteaptă pe Constantin Botnari (și pe ceilalți politicieni fugari) la Londra?- este titlul unui editorial din Zdg.md semnat de directoarea publicației, Alina Radu. „De câțiva ani, autoritățile britanice sunt asaltate de către organizații importante din domeniul transparenței în privința cleptocraților din guvernelor corupte ale lumii care și-au găsit refugiu în capitala britanică. De exemplu, recentele tulburări și violențe armate din Kazahstan împotriva cetățenilor protestatari au adus în spațiul public liste noi de proprietăți deținute de marii corupți kazahi în străinătate.”

„Vestea proastă pentru Botnari e că registre există, ele nu mint, și sunt invocate tot mai des de către autorități. O veste mai proastă pentru Botnari este că legislația britanică urmează să se schimbe, căci sunt impuse noi reguli de transparență. În prezent, în Marea Britanie sunt peste 90.000 de companii proprietarii cărora sunt ascunși în offshore, beneficiind de secretul care acoperă și numele lor, și proveniența banilor. Istoriile cu Pandora papers au adus omenirea la punctul în care aceste ascunzișuri nu mai sunt tolerate. O altă veste proastă e că Agenția Națională a Criminalității din Londra emite tot mai frecvent ordine de verificare a provenienței averilor, conacurilor, imobilelor de lux, a altor bunuri procurate peste noapte. Banii nu mai constituie singura condiție a unei vieți de lux la Londra. Iar restituirea bunurilor procurate din bani furați e un nou proiect britanic în desfășurare, spre nedumerirea lui Botnari, iar în numele lui, a „refugiaților” expuși politic de la Chișinău.”