IPN îl citează pe Iulian Chifu, expert politic de la București, care spune că prezența celor trei șefi de stat ai României, Poloniei, Ucrainei la Chișinău, de Ziua Independenței Republicii Moldova, are mai mult decât o conotație simbolică. În opinia sa, este un mesaj care denotă că Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova și va oferi sprijin cetățenilor moldoveni. „România și Polonia sunt parteneri strategici, sunt cele mai importante state din flancul estic, iar prezența președintelui Poloniei la Chișinău este, la fel, extrem de importantă. Se conturează un format de tip 2+2, dintre două state membre UE și cele două state partenere UE, un format de sprijin al celor mai apropiați parteneri din flancul estic”, a spus Iulian Chifu. Analistul politic Viorel Cibotaru spune că politica externă a Republicii Moldova cunoaște acum o revigorare fără precedent. „Țara noastră devine un partener previzibil pe plan extern, ferm orientat spre eurointegrare”, spune el. „Trebuie să folosim potențialul acestei deschideri din partea comunității europene”, menționează Cibotaru.
Valeriu Cațer scrie pentru Gazeta de Chișinău că Moscova tratează „Platforma Crimeea” – o inițiativă căreia i s-au alăturat zeci de state, inclusiv R. Moldova – ca pe un „atentat” la adresa integrității sale teritoriale. Mai mult, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că participanții la summit-ul care s-a desfășurat luni, 23 august, la Kiev, vor trebui inevitabil să suporte consecințe asupra relațiilor lor bilaterale cu Rusia. „După învestirea sa în funcție, Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că va ocupa o poziție echilibrată în privința relațiilor internaționale a R. Moldova, dar fără să ignore problema prezenței trupelor rusești pe teritoriul țării, în regiunea separatistă transnistreană”, subliniază autorul.
Ziua de 27 august ar trebui să fie un prilej de introspecție și nu de sărbătoare, crede scriitorul și fostul deputat în Parlamentul R. Moldova, Vladimir Beșleagă, citat de Radio Chișinău. Acesta spune că cei 30 de ani de independență au fost o rătăcire prin deșert, dar acum își pune mari speranțe în noua guvernare. Fostul deputat mărturisește că, pe lângă haosul creat de eșecul guvernelor ce s-au perindat, independența față de URSS a adus și câteva lucruri bune, printre care semnarea acordului de asociere și acordarea dreptului de redobândire a cetățeniei române.
Într-un editorial pentru NordNews.md, Anatol Moraru scrie despre „masterclass-ul de manipulare” al lui Vlad Batrîncea. Autorul scrie că Batrîncea ar manipula vârtos când afirmă că Maia Sandu nu atrage atenția cuvenită înstrăinării portului Giurgiulești sau concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, de exemplu, ci se ocupă în exclusivitate de trimiterea în uitare a procurorului Stoianoglo, admițând astfel ingerința politicului în actul de justiție. „Bătrîncea știe mai bine decât noi că președintele R. Moldova nu poate, conform atribuțiilor stabilite de lege, interveni direct în contracararea actelor de corupție, de hoție. Asta trebuie s-o facă procuratura în frunte cu Stoianoglo”, afirmă Moraru.
În primele 7 luni ale anului împrumuturile persoanele fizice față de instituțiile financiare s-au majorat cu 4,1 miliarde lei și este cel mai rapid ritm de creștere din 2020, susține expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, citat de Ziarul de Gardă. El subliniază că după criza bancară din 2014, companiile ne-bancare reprezentate de companii de micro-creditare, asociații de economii și împrumuturi și companii de leasing și-au crescut foarte puternic portofoliul de credite din contul persoanelor fizice. Ioniță afirmă că persoanele fizice sunt cel mai atractiv client pentru sectorul financiar.
Europarlamentarul Eugen Tomac este de părere că data de 27 august, când este celebrată independența Republicii Moldova, nu reprezintă o zi de sărbătoare, subliniind că legiuitorii de la Chișinău au deschis prin Declarația de Independență din 1991 calea spre unitatea națională și desprinderea de dominația sovietică, scrie caleaeuropeana.ro. „Este oare independentă Republica Moldova?”, se întreabă retoric Tomac. El a subliniat că Federația Rusă nu a dorit niciodată să respecte decizia exprimată de Parlamentul Republicii Moldova pe 27 august 1991 și a provocat conflictul transnistrean, creând un stat nerecunoscut de nimeni, dar care este susținut total de Kremlin.