Modificarea legii cu privire la CNA de către actuala guvernare nu este privită cu ochi buni de reprezentanții societății civile, notează IPN.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinala a presei
Excluderea obligativității organizării concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de director CNA poate fi percepută ca o încercare a guvernării de a-și subordona această instituție, spun juriștii citați în material. „Dacă am avea un concurs public, cu standarde înalte de transparență, aceasta ar fi oferit un plus de credibilitate. Prin această lege s-a ratat șansa de a avea o instituție independentă și autonomă”, a spus expertul Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă. Comentatorul politic Ion Tăbârță spune că inițiativele PAS de evaluare a activității Procurorului General, a directorului CNA, a șefilor instituțiilor aflate sub control parlamentar, denotă o încercare a guvernării de a livra publicului cât mai rapid rezultate. „Actuala guvernare și-a propus să creeze instituții ale statului funcționale, dar problema acestor schimbări rapide pe care le face PAS este că schimbările par contextuale, pentru o perioadă scurtă. Noi avem nevoie de schimbări care să fie ireversibile”, a spus Tăbârță.
Într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, Mircea V. Ciobanu scrie că noua guvernare s-a grăbit să renunțe la angajările unor demnitari publici prin concurs. „Fripți cu zeamă de la foc (când foștii aliați – în realitate, oponenții principiali – au deturnat câteva concursuri într-un mod ticălos), ei suflă și în chișleagul din beci”, consideră autorul. El însă se întreabă dacă este oare acesta un motiv de a renunța definitiv la testări, necesare oricărei selecții? Ciobanu consideră că aceste concursuri, într-o societate democratică, mai ales în una tânără, mai au un avantaj: ele pot fi paratrăsnet/amortizator, în caz de eșec.
O decizie recentă a Curții de Justiție a UE ar putea pune punct într-un litigiu internațional ce durează aproape două decenii, se scrie într-un material realizat de RISE Moldova. În articol se subliniază că în această perioadă, rând pe rând, șase companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina și Marea Britanie au revendicat de la Republica Moldova o datorie ajunsă la 58 de milioane de dolari, echivalentul a peste un miliard de lei. Astfel, sursa citată precizează că, pe 2 septembrie 2021, Curtea de Justiție a UE a decis că o creanță rezultată dintr-un contract de furnizare a energiei electrice nu poate fi calificată drept investiție, deoarece nu este asociată „unei activități economice”.
Ziarul de Gardă scrie că directorul Spitalului Raional Telenești, Alexei Bivol ar urma să fie demis din cauza că și-a angajat soția șefă a unei secții din cadrul instituției medico-sanitare, conflict de interese constatat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). În material se subliniază că ANI va solicita Consiliului raional Telenești să demareze procedura de demitere din funcție a directorului de spital, iar după revocarea din funcție, Bivol va fi inclus și în Registrul Interdicțiilor.
Portalul Mold-Street.com scrie că o inițiativă legislativă, votată joi în prima lectură de Parlament, ar putea lovi în independența Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică și crea precedente periculoase pentru viitor.
Economistul Sergiu Tofilat, citat în material, a declarat că vrea să vadă cine din componența comisiei parlamentare de profil are suficiente capacități și cunoștințe ca să înțeleagă cum funcționează sectorul, care sunt problemele și cât de eficient sau ineficient a lucrat ANRE. În opinia fostului director ANRE Victor Parlicov, una dintre inițiative care ține de evaluarea directorilor are un caracter pur politic. „Orice componență a conducerii a instituțiilor vizate va putea fi demisă arbitrar, la dorința politicului. Este un grad de discreție prea mare”, consideră expertul.