Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinala a presei
Acțiunile Procuraturii Generale pe unele dosare de rezonanță au fost fie modeste, fie contrare legii, constată Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) într-o notă de opinie privind activitatea Procuraturii, transmite agenția de știri IPN. De asemenea, experții constată o lipsă de acțiune pe dosare „cu implicarea persoanelor publice, inclusiv a persoanelor controversate, cum este Veaceslav Platon”. Deși au fost întrunite condițiile de aplicare a măsurilor preventive față de acesta, „ele nu au avut loc, iar Platon a părăsit Republica Moldova”. Experții mai constată că progresul în elucidarea episoadelor ce țin de frauda bancară este modest. Deși obiectiv există limitări cu privire la urmărirea bunurilor care se află în afara țării și care necesită efort adițional, în cadrul acțiunilor de urmărire penală nu s-a reușit timp de peste un an și jumătate obținerea extrădării lui Vladimir Plahotniuc și a lui Ilan Șor.
Ziarul de Gardă anunță că plenul Curții Constituționale a confirmat luni, 13 septembrie decizia emisă de judecătoarea Liuba Șova, președintă ad-interim a CC prin care a fost respinsă cererea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, de suspendare a acțiunii legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură. Curtea menționează că deși procurorul general a invocat existența unor riscuri de natură să afecteze unele valori constituționale, în realitate, în cererea de suspendare nu există o argumentare suficientă a eventualelor prejudicii și consecințe negative iminente pentru independența Procuraturii Generale, a procurorului general și a Consiliului Superior al Procurorilor. Reporterii amintesc că Principala modificare aprobată la Legea cu privire la Procuratură se referă la introducerea unor mecanisme de evaluare a activității procurorului general, cu posibilitatea eliberării din funcție a acestuia, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Analistul politic Nicolae Negru de la „Ziarul Național” se referă la recenta decizie a guvernului Gavrilița de a majora până la 2 mii de lei pensia minimă pentru limita de vârstă. Pe de o parte, crede autorul, hotărârea ar putea avea consecințe sociale, financiar-economice și politice serioase, mai cu seamă că R. Moldova se ține pe linia de plutire din împrumuturi și granturi. De partea cealaltă, prin acest pas, guvernarea ar institui o practic nouă în politică: îndeplinirea promisiunilor electorale, care îi va responsabiliza pe politicieni, îi va face să nu mai promită câte-n lună și stele, marea și sarea, ci să-și cântărească orice cuvânt rostit în fața cetățenilor.
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, experta în spațiul ex-sovietic, Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” din București, analizează relația moldo-ucraineană. În opinia expertei, interesul pe care-l manifestă Kievul în ultima perioadă pentru Republica Moldova, inclusiv prin întețirea vizitelor la Chișinău a mai multor demnitari ucraineni de rang înalt, este dictat de amenințările de securitate din regiune. Autoritățile de la Kiev sunt îngrijorate că Moscova ar încerca să impună „federalizarea” ca soluție pentru conflictul din estul Ucrainei, idee pe care Kremlinul a încercat să o promoveze și la Chișinău. Referindu-se la recenta vizită a vicepremierului ucrainean, Oleksii Reznikov, în Republica Moldova, aceasta a punctat și alte dosare sensibile, precum ar fi cel al hidrocentralelor de pe Nistru.