„Cînd există Estonia sau Georgia, să te iei după România e o idee proastă” (Alina Mungiu-Pippidi/ romaniacurată.ro)

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei matinale

ANTICORUPȚIE citează participanți la prezentarea publică a unei analize a fundației Friedrich Ebert Moldova, realizată în parteneriat cu Asociația Judecătorilor „Vocea justiției”, privind volumul excesiv de muncă al judecătorilor și felul în care acesta influențează integritatea și independența lor. Magistrata Victoria Sănduță, de la Judecătoria Chișinău, a remarcat, bunăoară, că un judecător examinează pe zi patru dosare, lucru pe care trebuie să îl facă în 36 de ore. Referindu-se la date ale unor studii, magistrata atenționează asupra faptului că în R. Moldova 40% dintre judecători „emit sentințe în starea de depresie”. Autoarea portalului prezintă și câteva soluții, cuprinse în nota analitică, pentru diminuarea efectelor extenuării accentuate a magistraților, între care stabilirea volumului de lucru și al timpului necesar pentru examinarea unui dosar, creșterea salariilor pentru grefieri și asistenți judiciari, introducerea taxelor descurajatoare pentru un litigiu repetat și a medierii extrajudiciare.
IPN reține părere fostului vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, convins că Guvernul ar trebui să participe la negocierea noului contract de achiziție a gazului rusesc și să încerce obținerea unei reduceri pentru R.Moldova. El este critic față de decizia autorităților de a lăsa negocierile cu Gazprom pe seama MoldovaGaz. „Acum Gazprom discută cu Gazprom. Reprezentantul MoldovaGaz, chiar dacă este cetățean al Republicii Moldova, este exponentul Gazprom. Deja avem un prim conflict de interese. În plus, Gazprom este o bâtă folosită în scopuri politice, fiind în totalitate controlată de Kremlin”, a argumentat Slusari, într-o emisiune televizată. Pe de altă parte, fostul director ANRE, Victor Parlicov, crede că prețul pe care îl va achita R.Moldova pentru gazul rusesc va fi oricum unul preferențial, deși mai mare decât în anii precedenți. În opinia sa, R.Moldova n-are altă soluție decât să se adapteze trendului de pe piața internațională.
În același timp, la RADIO CHIȘINĂU, expertul în domeniul energetic, Ion Muntean, subliniază că R.Moldova nu se poate aștepta la excepții de la scumpirea gazelor livrate din Rusia. În contextul criticilor din partea opoziției, că Guvernul nu se implică în negocierile cu Gazprom, el spune că acest subiect nu trebuie politizat. Expertul admite că, în cazul unei guvernări pro-ruse la Chișinău, R.Moldova ar fi putut obține un preț mai mic, dar ar fi fost nevoită să ofere alte concesii, care ar fi putut să o coste mai mult. „Părerea mea este că noi trebuie să achităm gazul atât cât costă, fără a aștepta pomeni, care nu știm cât ne vor costa până la urmă”, avertizează expertul.
Portalul NOKTA, care acoperă cu precădere actualitatea din autonomia Gagauz Yeri, a publicat un longread în care se întreabă din capul locului „Vi se strepezesc deja dinții din motiv că regiunea e tot prezentată drept una patriarhală?” Și răspunde: „Poate e timpul să ne uităm la statisticile legislaturilor Adunării Populare”. Potrivit datelor prezentate, pe parcursul existenței legislativului autonomiei, din 1995 până în 2021, femeile au constituit doar 8 la sută din totalul deputaților, „restul 92% fiind bărbați”. Datele despre patru campanii electorale (din 1999, 2008, 2012 și 2016) arată că numărul femeilor candidate n-a depășit niciodată 20 la sută, iar în 1999 în general a constituit 5,5%. De asemenea, 17 localități din Găgăuzia niciodată n-au fost reprezentate în AP de o deputată, în pofida faptului că femeile constituie majoritatea populației. Portalul mai menționează că în urma primului tur al alegerilor în Adunarea Populară, din 19 septembrie a.c., a obținut mandatul de deputat doar o femeie.
Într-un articol publicat pe portalul ROMÂNIA CURATĂ, Alina Mungiu-Pippidi își prezintă argumentele pe care se sprijină atunci când consideră că „Republica Moldova greșește dacă se inspiră din modelul anticorupţiei românești”. Autoarea susține, între altele, că „Moldova nu va fi curățată de corupție de niciun procuror”; că „nu există vreo țară care să fi ajuns la buna guvernare în ultimii 50 de ani pe cale judiciară” și că „problema nu poate fi parte din soluție, iar aparatul judiciar în Moldova e o problemă. E probabil cel mai corupt din lume, deși concurența în spațiul post-sovietic e mare”. Alina Mungiu-Pippidi mai insistă că „Justiția e o arie importantă care trebuie reformată, dar nu instrumentul care va ajuta la reforma celorlalte, cum nu s-a întâmplat nici în Balcani, nici în Ucraina. Nici măcar în România sau Bulgaria”. „Ideea că putem promova cauza statului de drept și independenței judiciare cu consilii supreme de apărare și modificări retrospective ale legii e tentantă, dar nu a funcționat încă nicăieri”, mai crede autoarea.
### Vezi și... ### „Situațiile de criză cer soluții de criză” (Monica Macovei despre reformele din R. Moldova)
SĂNĂTATE INFO relevă că spitalele din R.Moldova au cheltuit mai mulți bani pentru pacienții internați cu COVID-19, decât a planificat Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). În plus, spitalele au tratat mai mulți pacienți decât a fost stabilit în contractele cu finanțatorul public. Autoritățile centrale din sănătate spun că din acest motiv s-ar fi format datorii față de spitale și că acum urmează să găsească o soluție pentru a le acoperi. Pe de altă parte, CNAM afirmă că și-a onorat toate obligațiile contractuale față de spitale, iar problema datoriilor a apărut după ce în primăvară a fost mărit tariful pentru un caz de COVID-19 tratat. Compania nu spune, însă, care e valoarea acestor datorii, dacă a fost făcută o evaluare a lor și câte spitale înregistrează această problemă.
TV8 anunță că expertul economic Veaceslav Ioniță a fost invitat la Centrul Național Anticorupție (CNA), pentru audieri privind o serie de declarații pe care le-a făcut în ultimele săptămâni despre activitatea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). „Încet, încet, vine timpul și pentru ANRE”, a comentat în legătură cu aceasta Ioniță, pe blogul său. În acest context, el a reiterat că ANRE ar acționa vădit în interesul unui grup restrâns de companii petroliere importatoare, în defavoarea interesului public, al consumatorilor și micilor companii, contrar cu principiile liberei concurențe. „Avem toate drepturile să bănuim că ANRE se face vinovată de existența pieței gri și negre în domeniul produselor petroliere și că ea, cu bună știință, prin Comunicatele sale oficiale, încearcă sa acopere zecile de „stații PECO”, care activează ilegal pe întreg teritoriul țării. Aceste stații ilegale prejudiciază bugetul de stat cu sute de milioane de lei anual”, acuză Veaceslav Ioniță.
ZIARUL NAȚIONAL titrează: „Discursul lui Biden, în care a fost menționată R. Moldova, a refăcut tandemul Dodon-Chicu”. La nivel de declarații, deocamdată, cum trebuie să înțeleagă cititorii. Citat de portal, Igor Dodon a spus, între altele, că „Dl Biden s-a grăbit să laude și să considere succes o altă istorie, sub șefia Maiei Sandu, o istorie care deja începe să se transforme pentru moldoveni nu în motiv de mândrie, ci în coșmar economic, social, administrativ...”. În ison cu fostul său șef, ex-consilierul prezidențial și ex-premierul Ion Chicu, a afirmat: „azi la ONU despre noi – „democrație și moldoveni mândri”. Plăcut, pe bune. Dar dacă „mândria americanilor” va continua să guverneze aici cum a început, la următoarea Adunare Generală vom lipsi din speech-urile selecte (ca afganii)”, a ironizat Chicu.