„Ce ne facem cu bătrânii noștri?” (Petru Grozavu/ ZdG)

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei matinale

Vizita președintelui german la Chișinău este o dovadă în plus că Republica Moldova a revenit în sfera de interese a celor mai importante cancelarii europene, consideră experții citați de TVR Moldova. Potrivit lor, noua conducere a Republicii Moldova a căpătat atât credibilitate, cât și legitimitate în fața partenerilor externi. Directorul Institutului European de Studii Politice, Viorel Cibotaru afirmă că vizita la Chișinău a președintelui Germaniei, un stat cheie al Uniunii Europene, demonstrează o deschidere fără precedent față de noua guvernare și reformele anunțate de aceasta. Și de la București, relația Republica Moldova-Uniunea Europeană este privită cu mult optimism, consideră președintele Institutului Diplomatic Român, Iulian Fota. El mai spune că vizitele la Chișinău a celor mai importanți lideri europeni reprezintă un semnal clar că UE vrea să contribuie la transformarea Republicii Moldova într-un stat prosper și democratic.

În ajunul Zilei Internaționale a Oamenilor în Etate, Petru Grozavu se întreabă „Ce ne facem cu bătrânii noștri?”, într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Autorul subliniază că am depășit și cea mai îmbătrânită țară din UE – Germania. „Numai că dacă țările UE îmbătrânesc pe seama avansării calității vieții, R. Moldova – pe seama exodului masiv al populației tinere, urmare a proastelor guvernări pe care le-am avut”, afirmă Grozavu. El scrie că R. Moldova nu a avut, practic, nicio guvernare care să nu-și mintă bătrânii, iar la alegeri le-au promis viață de rai și că-i vor face icoane la care se vor închina, dacă îi vor vota. „Ce-a urmat după și cu ce s-au ales din votul lor bătrânii, cunoaștem”, punctează Grozavu. PAS a intrat în marile grații ale partenerilor occidentali și are toate șansele să atragă proiecte și investiții pentru „schimbare” și dezvoltare, conchide autorul.

Într-un articol de analiză pentru portalul Noi.md, Ion Munteanu scrie despre eforturile autorităților de a lupta cu parcările neregulamentare. El subliniază că evacuarea automobilelor este eficientă în lupta cu parcările neregulamentare, însă ea trebuie aplicată în cumul cu parcările cu plată. Expertul economic Veaceslav Ioniță, citat în articol, crede că trebuie să se renunțe la parcările fără plată, cel puțin în centrul orașului, după care – organizată o licitație și selectată o companie, care să presteze serviciile parcării cu plată. Stanislav Ghilețchi, expertul Institutului de politici și reforme europene, face trimitere la experiența altor state și spune că în centrul oricărui oraș european nu există parcări fără plată. În opinia sa, fără acest mecanism haosul parcărilor va continua, și nici amenzile, nici evacuatoarele nu vor soluționa problema, se conchide în articol.

Procuratura Anticorupție a informat prim-ministra Natalia Gavrilița că nu a depistat relații de rudenie și de afaceri dubioase în cazul Arenei Chișinău și nici măcar nu a constatat prejudicii provocate statului în urma încheierii acestui parteneriat public-privat, scrie portalul Anticorupție.md. În material se amintește că pe 25 august curent, Guvernul a decis să amâne alocarea a peste 67 de milioane de lei pentru finalizarea construcției Arena Chișinău, decizie motivată prin necesitatea ca Procuratura Generală să spună mai întâi ce statut procesual au persoanele implicate în semnarea acestui contract păgubos.

Despre alegerile din Germania scrie Adrian Ciubotaru, într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău. În opinia sa, acest scrutin important nu numai pentru nemți, ci și pentru toată lumea din jurul lor, inclusiv pentru România și Republica Moldova. El scrie că nemții au dat celorlalte popoare europene un exemplu de moderație exact atunci când ne-am fi așteptat la un succes al populiștilor și radicalilor pe fundalul nemulțumirii și anxietății generale. „Berlinul rămâne o oază a stabilității politice și, cel mai probabil, un bun partener de dezvoltare pentru RM, guvernată acum de niște politicieni cu viziuni politice și economice înrudite”, consideră Ciubotaru.