Dejecțiile, „o problemă de securitate națională, nu doar municipală...”

Revista matinală a presei

• Într-un articol pentru ANTICORUPȚIE, autorul, Mădălin Necșuțu, îl citează pe specialistul în probleme teologice Victor Gotișan care spune că Biserica Ortodoxă a Moldovei (BOM) face jocurile Rusiei, inclusiv când e vorba despre ultima decizie a Episcopului de Bălți și Fălești din cadrul Mitropoliei Moldovei, Marchel Mihăescu, care le-a cerut preoților să suspende tradiționalele rugăciuni pentru liderii țării, urmare a ratificării Convenției de la Istanbul. Potrivit lui Gotișan, „este o decizie pur politică” pentru că „episcopul Marchel este cunoscut drept omul Rusiei, cu viziuni clar pro-ruse, mai ales politice” și că episcopul „mizează pe cartea rușilor și a PSRM-ului prin extensie”. Teologul mai consideră că decizia Episcopului Marchel Mihăescu este „o decizie a întregii Biserici Ortodoxe a Moldovei, pentru că oricât ar încerca mitropolitul BOM, Vladimir, să se detașeze de episcopul Marchel, această decizie, în primul rând este luată de către un ierarh al BOM, iar în al doilea rând, astfel de decizii trebuie coordonate cu superiorii”. Gotișan mai vorbește despre „o distribuire strategică a rolurilor” în Biserica Ortodoxă a Moldovei: „Marchel e responsabil prin intermediul mesajelor sale să țină în priză credincioșii, iar Vladimir să construiască o relație bună cu cei de la guvernare”.
• BIZLAW relatează că Guvernul a avizat amendamente la Legea regimului străinilor care prevăd reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la patru la unul, investiția minimă urmând să fie de 30 salarii medii lunare, în comparație cu 60 cum era până în prezent. Portalul prezintă date ale Ministerul Economiei, potrivit cărora rata străinilor care au obținut permis de ședere provizorie pentru activități de muncă și afacere în Republica Moldova a crescut în ultimii ani (de la 16,5 % în 2017 până la 23,8 % în 2018), iar evoluția numărului anual de străini care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă este în creștere (cu cca cu 50% mai mult în anul 2018 față de anul 2017, înregistrând cifra de 1.256 persoane).
• Inspectoratul pentru Protecția Mediului a reconfirmat pentru JURNAL TV că nu va da curs cererii primarului de Chișinău Ion Ceban de anulare a unei amenzi de 12 milioane de lei aplicată Apă-Canal Chișinău pentru prejudicii mediului înconjurător. „Reiterăm poziția inițială și susținem deciziile absolut legale luate în urma controlului la Stația de epurare biologică Chișinău”, a răspuns inspectoratul unei solicitări a portalului, după ce a stabilit recent că apa care se scurge de la această stație în râul Bâc conţine bacterii infecțioase de salmonela şi cantităţi de azot care depăşesc de şapte ori limita admisă. Primarul general al capitalei a amenințat, la rândul său, autoritățile centrale cu deconectarea de la rețeaua publică de canalizare a „întreprinderilor strategice”, începând cu săptămâna viitoare, dacă amenda de 12 mln de lei aplicată societății Apă-Canal Chișinău pentru poluarea mediului nu va fi anulată. Afirmând că, datorită lui, „este primul an de la independență când nu a fost putoare de fecale de la stația de epurare”, Ion Ceban a adăugat că problema respectivă „este o problemă de securitate națională, nu doar municipală, deci este nevoie de implicarea și suportul financiar al autorităților centrale, nu ei să ne jupoaie, dar să se implice”.
• NEWSMAKER îl citează pe Ion Ceban, primarul de Chișinău, care a declarat – fără a prezenta însă niciun nume – că mai mulți funcționari publici ar fi solicitat să le fie asigurată trecerea liberă pe străzile din capitală, fără a aștepta culoarea verde a semaforului. „Într-o singură zi – „oamenii buni”, „funcționărași” de tot felul – au făcut 47 de solicitări ca să li se creeze confort, ca ei să ajungă, mititeii, înaintea tuturor, fără ambuteiaje”, a spus edilul, sugerând că solicitanții ar aparține guvernării PAS. Ceban, ale căror demersuri sunt văzute tot mai mult ca parte a ambițiilor sale de eventual viitor lider politic, a spus că se va opune privilegiului cerut de funcționarii pomeniți de el. Mai mult, primarul a promis că va cere ca „traficul să nu mai fie stopat nici sub o formă” „și pe perioada când sunt diverse delegații”. Anterior, pe fundalul unei nervozități fără precedent în capitală din cauza ambuteiajelor, Ceban a sugerat că reprezentanții Guvernului l-ar sabota intenționat pe el personal prin manipularea circulației în Chișinău, amintește portalul.
• NOKTA reține o remarcă a Olesei Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, cu privire la excluderea procurorului autonomiei găgăuze din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Comentând avizul recent al Comisiei de la Veneția referitor la modificările operate în Legea Procuraturii, Stamate a remarcat că „s-a discutat mult despre excluderea procurorului Găgăuziei din CSP, dar spuneți-mi de câte ori l-ați văzut în ultimii ani participând la ședințele CSP? De ce să ții omul acolo doar pentru o bifă, doar pentru a-l folosi ca instrument de vot numai atunci când se găsește de cuviință? Până la urmă este vorba de echilibrarea componenței consiliului, astfel încât să fie mai reprezentativ și mai eficient”, a spus deputata, citată de acest portal orientat cu precădere spre audiența găgăuză. NOKTA reamintește cu acest prilej că în august deputații Adunării Populare a Gagauz Yeri au insistat printr-o declarație ca orice schimbări care-l vizează pe procurorul Găgăuziei să fie discutate preliminar cu autoritățile autonomiei.
• NOKTA reține , de asemenea, declarația bașkanei Găgăuziei, Irina Vlah, care s-a arătat mirată de faptul că Parlamentul nu a acceptat propunerea autorităților regionale de la Comrat de a aloca din buget 5,3 milioane de lei pentru studierea limbii găgăuze în autonomia din sudul R.Moldova. Ea a afirmat, la postul public regional GRT, că această problemă a fost pusă în discuție încă din luna octombrie și era convinsă că partidul de la putere va susține această propunere. „Învățământul în limba maternă, în limba de stat, este un drept constituțional al fiecărui locuitor al țării noastre. Am fost mirată că o asemenea posibilitate nu a fost acordată autonomiei noastre, deoarece pe toate platformele s-a spus că vor fi create condiții pentru studiul limbii găgăuze, a limbii de stat. Din păcate, suntem nevoiți să ne ocupăm singuri de aceste probleme”, susține Irina Vlah. Ea a mai declarat că va continua să insiste ca să fie asigurată finanțarea pentru studiul limbii găgăuze, precizează portalul.
• NOVOSTI PRIDNESTROVIA citează un interviu acordat de liderul autoproclamatei republici moldovenești, Vadim Krasnoselki, oficiosului Adunării Federale a Rusiei, Parlamentskaia gazeta, în care sunt formulate acuzații că „Moldova nu-și îndeplinește angajamentele și nu dorește să discute cu Transnistria”. „Noi urmărim crize permanente în Moldova. Ba cineva demisionează, ba e ciclu electoral care îngheață întregul proces de negocieri, ba că iar nu este un reprezentant politic /.../ Impresia este că toate astea sunt create artificial ca să nu se discute cu noi. Deși noi suntem gata de dialog...”, i-a spus Krasnoselski reprezentantului oficiosului rus, care a precizat că a venit la recentele alegeri transnistrene în calitate de „observator internațional”.
• SPUTNIK MOLDOVA transmite că Duma de Stat a Rusiei va cere explicații în legătură cu expulzarea de pe Aeroportul din Chișinău a unor cetățeni ruși care intenționau să monitorizeze alegerile ilegale din Transnistria. Inițiativa îi aparține primului adjunct al șefului comisiei CSI din Duma de Stat, Konstantin Zatulin (Rusia Unită), care a cerut inițierea unei anchete parlamentare. El susține că, în ajun, R.Moldova a depus eforturi „pentru blocarea suplimentară a Transnistriei”, iar 10 cetățeni ai Federației Ruse, inclusiv personalități publice și politice, au fost deportate la sosirea pe Aeroportul din Chișinău. Printre aceștia se numără istoricul și politologul Natalia Narocinițkaia, și membrul Consiliului pentru Dezvoltarea Societății Civile și Drepturile Omului de pe lângă președintele Federației Ruse, Alexandr Brod, a menționat parlamentarul rus. „Vă cer să ordonați comisiei CSI, în conformitate cu articolul 47 din regulament, să pregătească o cerere parlamentară a Dumei de Stat către guvernul Federației Ruse cu privire la punerea în aplicare a rezoluției și declarației Dumei de Stat adoptate în 16 iunie privind măsurile de sprijinire a cetățenilor Federației Ruse și a compatrioților ruși din Transnistria”, a insistat Zatulin. Și MAE al Rusiei, prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Maria Zaharova, a anunțat că „demersurile neprietenoase ale Moldovei nu vor rămâne fără reacție”.
• ZIARUL NAȚIONAL scoate în evidență afirmațiile fostul președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Chiril Moțpan, potrivit căruia instituțiile publice din R.Moldova ar fi pline cu funcționari care dețin și așa-zisa cetățenie a Transnistriei. Mai mult, 41 dintre acești cetățeni ar avea acces la informații considerate „secret de stat”, spune fostul deputat al Platformei DA, care face trimitere la un răspuns primit anul trecut de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS). „Regret că nu am reușit să obțin și lista cu numele așa-zișilor cetățeni ai regiunii separatiste. Mi s-a încheiat prea devreme mandatul, dar vă sugerez să adresați întrebarea deja actualilor parlamentari. Ei au patru ani înainte. Poate nu vor fi „vorbe goale și demagogie”, vorba distinsului profesor (Nicolae) Osmochescu”, sugerează Moțpan.