„Parteneriatul Estic – între pragmatism și scepticism” este titlul unui articol publicat de portalul DW. Simion Ciochină scrie că deși Republica Moldova a ajuns să fie o „poveste de succes” a parteneriatului estic, aceasta s-a dovedit a fi un eșec, atunci când, în 2014, s-a descoperit că din sistemul bancar moldovenesc a dispărut aproape 1 miliard de dolari SUA. Astfel, datorită faptului că politicienii de atunci s-au folosit de ideea integrării europene, s-a produs o scădere dramatică a încrederii populații în îndeplinirea acestui obiectiv, mai scrie autorul. Andrei Popov, președintele Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău este citat în articol cu următoare afirmație: „Oamenii văd că cei care vorbesc despre UE nu se comportă nici pe departe în spirit european și sfidează recomandările europene. În asemenea situații există posibilitatea discreditării europene”. „Nu doar propaganda rusă a dus la scăderea dramatică a numărul susținătorilor ideii europene”, a mai spus Popov sugerând că interesele de grup au prevalat în fața intereselor cetățenilor.
Unificarea dreptei pro-europene de opoziție, de la Chișinău, devine o obligație în perspectiva viitoarelor alegeri, este de părere analistul politic Iulian Chifu, referindu-se la formațiunile conduse de Andrei Năstase, Maia Sandu și Viorel Cibotaru. „Consolidarea dreptei este așteptată să se manifeste pregnant de pe acum, prin formalizarea acestor legături, program comun, angajamente comune și bloc electoral comun”. Șansa fiecăruia e doar împreună, mai ales în contextul în care următoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în baza votului mixt, concluzionează Iulian Chifu în materialul publicat pe deschide.md.
Dumitru Spătaru scrie pe tribuna.md că cea mai lipsită de sens întrebare din politica moldovenească este: „Cu cine vor face coaliţie după următoarele alegeri parlamentare Maia Sandu şi Andrei Năstase?”. El observă că „unii spun că Maia Sandu şi Andrei Năstase vor fi obligaţi de partenerii europeni să facă coaliţie cu Vlad Plahotniuc”. Autorul crede că accentele sunt puse greșit: „Dacă e cu bună ştiinţă, atunci, prin astfel de întrebare, se încearcă de pe acum să se pună o presiune anume pe Maia Sandu şi pe Andrei Năstase, determinându-i fie să facă un pas spre Vlad Plahotniuc, fie să suporte anumite prejudicii de imagine”. Dumitru Spătaru mai spune că „este prea puţin probabil ca după următoarele alegeri parlamentare configuraţia eventualei coaliţii a puterii să depindă de Maia Sandu sau de Andrei Năstase. Ei au doar două posibilităţi: sau se unesc şi reuşesc să mobilizeze exemplar electoratul pro-european, astfel obţinând şanse reale de a prelua puterea în doi, fie rămân în opoziţie. Şi vor rămânea în opoziţie nu atât pentru că aceasta va fi alegerea lor, ci pentru că, în momentul în care PD va vedea că nu au obţinut majoritatea, va face tot posibilul pentru a-i ţinea cât mai departe de putere”.
Editorialistul portalului moldnova.eu George Damian scrie despre „cum ar putea Maia Sandu să-l înfunde pe Andrian Candu”. Miza dezbaterii dintre Maia Sandu și Andrian Candu programată pentru săptămâna viitoare la postul public de televiziune, este absolut inegală, crede George Damian, potrivit căruia „Candu nu are nimic de pierdut, în timp ce Maia Sandu joacă o carte care ar putea să-i confirme (sau nu) postura de lider al opoziției”. Autorul este de părere că „Maia Sandu ar trebui să vină la dezbatere cu un dosar despre combaterea corupției care să-l lase fără replici pe Andrian Candu. Mai ales că lupta împotriva corupției este pilonul principal al platformei politice promovate de Maia Sandu. Să enumere și să explice, să dea exemple practice. Generalizările și vorbele ocolite nu au efect în astfel de dezbateri”, conchide George Damian.
Răzvan Voncu, unul dintre autorii platformei de bloguri adevarul.ro, își îndreaptă atenția către românii din Ucraina. Noua lege a educației, care va desființa învăţământul în limbile minorităţilor este, în opinia autorului, o lovitură de măciucă care continuă procesul de deznaționalizare a comunităților de români din Ucraina. El crede că Bucureștiul a știut că Ucraina nu este un partener de încredere și că puterea de la Kiev interpretează orice gest de bunăvoinţă drept o slăbiciune. Orice sprijin din partea României pentru Ucraina trebuie negociat, condiționat și garantat prin gesturi prealabile, mai consideră Răzvan Voncu, care cere în articolul său demisia mai multor oficiali de rang înalt.
Puterea vrea să implice opoziția în actul de guvernare în calitate de observator, a declarat analistul politic Corneliu Ciurea la Publika TV, citat de Agenția IPN. Referindu-se la declarația președintelui Parlamentului, Andrian Candu, despre faptul că puterea i-a propus opoziției să aleagă un lider care va avea acces la informații confidențiale și va putea participa la ședințele instituțiilor de stat, analistul politic Corneliu Ciurea susține că în acest proces va exista puterea care va adopta decizii și opoziția reprezentată printr-un singur politician care va observa actul guvernării aflându-se în interiorul clădirilor diriguitorilor. „Nu va fi o simplă participare. Va fi o participare implicată care va avea drept obiectiv fundamental critica acțiunilor Guvernului. Această critică nu se va face în afară, dar în interiorul clădirilor de stat. Mi se pare din punct de vedere tehnic destul de sofisticat acest proces”, a mai spus Corneliu Ciurea.