Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu în care acesta analizează Concluziile Consiliului UE pentru Republica Moldova. În opinia sa, un asemenea raport va fi întotdeauna în griuri deschise, pentru că antrenează și o anumită imagine a Comisiei, o responsabilitate a UE față de statul cu care a încheiat Acordul de Asociere. Editorialistul este de părere că Republica Moldova rămâne, în continuare, campionul integrării europene al statelor asociate, devansând Ucraina și Georgia. El mai constată că sunt concluzii echilibrate, de pe poziții clasice ale Consiliului European, cu o notă în plus privind interesul și sprijinul acordat de UE pentru reforme. Apoi, continuă autorul, „sunt critici evidente de context și de fond privind anumite teme, politici și reforme, așa cum avem și o critică generală și transparentă pentru situația internă bicefală, cu Președinte anti-european și o opoziție în stradă animată de nemulțumiri profunde, care se văd în manifestații publice de protest, sub diferite forme, și lipsa de dialog cu puterea”, notează Iulian Chifu.
La același subiect, Jurnal.md îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureşan. El susține că asistenţa macrofinanciară a UE nu poate fi acordată până când autorităţile din Republica Moldova nu vor dovedi că lucrează doar în interesul cetăţenilor. În opinia sa, se vede că Uniunea Europeană îşi reafirmă angajamentul privind asocierea economică şi politică cu Republica Moldova, însă autorităţile de la Chişinău trebuie să urgenteze implementarea reformelor stabilite de comun acord în cadrul Acordului de Asociere pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să se bucure pe deplin de beneficiile apropierii de UE: instituţii consolidate şi modernizate, o justiţie mai bună, şcoli şi spitale mai bune, o economie mai competitivă. Europarlamentarul atrage atenția că UE va folosi toate instrumentele pe care le are să se asigure că reformele aşteptate de oameni sunt accelerate şi că rezultatele sunt concrete.
„România laudă reformele lui Plahotniuc și promite bani Moldovei din buzunarul UE” - este titlul unei corespondențe semnate de jurnalistul Vitalie Călugăreanu pentru Deutsche Welle. În material este citat șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu care, așa cum scrie autorul, laudă reformele Guvernului de la Chișinău și promite bani europeni la o zi după ce Consiliul Afacerilor Externe al UE a formulat o listă de concluzii critice la adresa Guvernului moldovean. Vitalie Călugăreanu notează că Bruxellesul le-a reproșat autorităților moldovene faptul că au sfidat „unele recomandări-cheie” ale Comisiei de la Veneția și OSCE atunci când au decis trecerea la sistemul electoral mixt. Din această cauză, Consiliul susține că următoarele alegeri trebuie „monitorizate atent și îndeaproape”, pentru a nu fi pusă în pericol democrația. De asemenea, în articol este citat Și înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care a declarat că „debursarea primei tranşe din asistenţa financiară pentru Moldova va fi decisă după o evaluare a îndeplinirii condiţiilor de politică economică din memorandumul de înţelegere şi a condiţiilor politice.”
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Vlad Țurcanu. Acesta remarcă faptul că autoritățile române evită să critice Chișinăul, așa cum o fac deseori oficialii europeni, pentru a nu compromite relația moldo-română și proiectele comune. În opinia sa, autoritățile actuale ale Republicii Moldova au de ce să fie criticate, însă Bucureștiul lasă impresia că cedează această posibilitate Bruxelles-lui să critice, preferând să fie pragmatic, urmărindu-și interesele pe termen mediu și lung. Vlad Țurcanu a mai subliniat existența unei relații la nivelul partidelor aflate la guvernare la Chișinău și București, între PD și PSD.
Portalul Tribuna.md publică un interviu cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Întrebat despre relațiile cu Federația Rusă și cum ar putea să evolueze ele în continuare, ministrul a spus că fără îndoială Federația Rusă este un actor important la nivel regional și global, cu un potențial economic destul de mare în schimburile comerciale bilaterale și în relațiile cu care se dorește o abordare pragmatică, de lungă durată, și nu una emotivă. Todor Ulianovschi a mai precizat că Federaţia Rusă ar trebui să-şi respecte angajamentul de retragere a contingentului militar și a munițiilor de pe teritoriul Moldovei, asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul (1999).
Jurnaliștii de la Anticorupție.md scriu că în 2017, cetățenii au expediat Consiliului Superior al Magistraturii peste 1.700 de sesizări și petiții în care s-au plâns pe presupuse încălcări ale judecătorilor şi ale altor angajaţi ai instanţelor. Raportul de activitate al instituției arată că din cele peste 1000 de sesizări examinate de către inspectorii-judecători, peste 80% au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate și doar în 30 dintre cazuri s-au întocmit rapoarte care au ajuns pe mesele Colegiului disciplinar. Autorii raportului explică numărul mare de respingeri prin faptul că în multe sesizări au fost invocate fapte care nu fac referință la abaterile prevăzute de lege, iar în alte cazuri faptele invocate nu s-au confirmat în urma controalelor sau acestea nu țin de competențele Inspecției. În articol se mai menționează că deși într-o bună parte din petiții s-au invocat suspiciuni la repartizarea aleatorie a dosarelor, „în toate cazurile sesizate s-au efectuat verificări, iar încălcări la repartizarea dosarelor nu au fost constatate”. Totodată, potrivit raportului Inspecției judiciare, instituția s-a autosesizat anul trecut în șase cazuri ce vizează activitatea sistemului judecătoresc, inclusiv din presă, aducând drept exemplu cazul magistratului Iurie Obadă care a eliberat mandat de arestare de 30 de zile pe numele lui Andrei Brăguţa, tânărul decedat în custodia statului la sfârșitul lunii august 2017.