„Ce vom face pe 26 august?” este întrebarea pe care o lansează Alex Cozer în editorialul său de pe cotidianul.md. Remarca pe care o face acesta este că spre deosebire de Chișinău, la protestele organizate peste Prut, indiferent că au ieșit în stradă peste jumătate de milion de oameni în toate orașele României sau doar câteva sute în Piața Victoriei din București, aceste manifestații n-au avut niciodată lideri de niciun fel, cu atât mai puțin politici. El scrie în continuare că și-ar dori interzicerea scenei în ziua de 26 august, pentru că de acolo „cu un patetism demn de lucruri mai bune, se spun aceleași lucruri pe care le știu toți”, susține Alex Cozer. El crede că este nevoie de un plan pentru ziua anunțatului protest, dar nu de unul care să fie citit sub forma de rezoluție de pe o scenă, votat de zeci de mii de oameni, iar apoi respectat de nimeni. Planul ar trebui făcut acolo. De către protestatari, indiferent că sunt ei lideri politici, activiști civici, oamenii care sunt așteptați din diaspora sau simpli cetățeni, este de părere autorul.
La același subiect, al demonstrației planificate pentru 26 august, Ziarul Național îl citează pe analistul politic Nicolae Negru. El spune că e greu de înțeles ce urmărește, de fapt, opoziția întrucât organizatorii lasă să se înțeleagă că de data aceasta se va merge „până la capăt”, dar până unde anume rămâne să ghicim, atrage atenția analistul. Lui i se pare evident că guvernarea încăpățânată nu are de gând să cedeze și că protestele de până acum nu a clintit-o de pe poziția sa. Totodată, crede Nicolae Negru, amploarea mitingului din 26 august ar putea fi sporită de cetățenii care muncesc peste hotare, veniți în vacanță. Pe de altă parte, notează el, există și factori care ar putea spori absenteismul. „Ineficiența protestelor de până acum, în contrast cu frazeologia triumfalistă a organizatorilor, i-ar putea descuraja pe unii să mai participe la miting”, susține Nicolae Negru
Jurnaliștii de la Radio Chișinău îl citează pe expertul în securitate, Rosian Vasiloi, care s-a referit la noile exerciții și tehnica de luptă pentru forțarea râului Nistru, pregătite de trupele de ocupație ale Federației Ruse aflate în zona transnistreană. Expertul subliniază că asemenea exerciții au loc pentru al treilea an consecutiv, lucru care în opinia sa ar trebui să îngrijoreze autoritățile de la Chișinău. El susține că Federația Rusă, de facto, deja a integrat pretinsul sector de securitate din regiunea transnistreană în forțele armate ale Federației Ruse, așa cum a fost și în cazul regiunilor separatiste din Georgia. În opinia lui, guvernarea de la Chișinău se face că nu se întâmplă nimic, ba mai mult autoritățile din R. Moldova, prin anumite mecanisme și pârghii de ordin administrativ, financiar, economic susțin separatismul și militarismul în regiunea transnistreană, a mai declarat Rosian Vasiloi.
Agenția de presă „IPN” publică o analiză semnată de Veaceslav Căciun, în care acesta constată că Europa este principalul avocat al Găgăuziei „antieuropene”. Autorul remarcă faptul că Uniunea Europeană este unul din partenerii externi de frunte din punct de vedere al volumului de ajutor acordat, însă crede el, la fel de sistemic și consecvent s-ar putea lucra cu europenii și pe alte direcții. Un exemplu de referință pe care îl invocă acesta este vizita experților Comisiei de la Veneția la Chișinău în legătură cu reforma sistemului electoral, când nimeni din Găgăuzia nu a solicitat o întâlnire cu ei, notează Veaceslav Crăciun. Actualmente, scrie în continuare expertul, Europa, cu deloc cea mai bună imagine în regiune și fără a se afla printre favoriții opțiunilor politice a populației găgăuze, acordă regiunii cel mai mare sprijin politic și diplomatic dintre toți partenerii externi, de asta, el crede că sarcina autorităților locale este să valorifice la maxim acest potențial, chiar contrar stereotipurilor geopolitice înrădăcinate.
De ce se depreciază euro în Republica Moldova? Este întrebarea pe care au adresat-o jurnaliștii de la Ziarul de Gardă, expertului economic Veaceslav Ioniță. El susține că moneda europeană s-a depreciat pe plan internațional față de dolar, acesta fiind unul dintre factorii principali care au cauzat deprecierea lui și în R. Moldova. Potrivit lui, lucrurile care acum doi ani puteau fi cumpărate cu 100 de euro, acum ar costa în total 125, pentru că pe lângă faptul că valuta s-a depreciat, au crescut și prețurile. Expertul mai notează că de câteva ori pe an există fluctuații sezoniere ale monedei unice europene, care sunt cauzate de faptul că de sărbători, oamenii schimbă valută pentru a cumpăra mărfuri, iar după sărbători, în special iarna, companiile au nevoie de valută pentru a achita facturile. Potrivit expertului, este greu de prognozat dacă euro va continua să se deprecieze, or înainte de alegeri crește cererea de valută pentru că oamenii se îngrijorează de ziua mâine și preferă să își schimbe leii.