Demisia guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, văzută de politicieni și experți (Cotidianul, IPN, TV8)

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan susține că demisia guvernatorului Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, dovedește eșecul autorităților de la Chișinău de a recupera miliardul de dolari dispărut din băncile Republicii Moldova și de a aduce vinovații în fața justiției, scrie portalul Cotidianul. Eurodeputatul Mureșan sugerează că Parlamentul Republicii Moldova trebuie să numească rapid un nou guvernator care să fie credibil, competent și să asigure independența BNM de factorul politic, iar pentru a redobândi încrederea investitorilor în sistemul bancar din Republica Moldova este nevoie de „lămurirea furtului miliardului, întărirea legislației în domeniu și o Bancă Națională independentă”.

Sectorul bancar a fost recapitalizat și acum nu prezintă riscuri pentru sistem, deponenți sau pentru buget, a declarat guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, citat de agenția de știri IPN. „Consolidarea sectorului bancar este inima acțiunilor noaste și, conform noilor reguli de supraveghere, vom îmbunătăți supravegherea bancară, dar scopul nostru este ca băncile să fie nu doar sănătoase, dar și să reia activitatea de intermediere financiară”, a declarat Sergiu Cioclea. Potrivit guvernatorului, dacă acum doi ani, mai puțin de 20% din activele sistemului bancar în minoritate erau gestionate de grupuri internaționale de înaltă calitate, acum această cifră este de peste 70 de procente.

Expertul financiar Sergiu Tofilat, citat de TV8, afirmă că la baza demisiei guvernatorului BNM Sergiu Cioclea ar sta mai multe motive, nu doar cel personal, enunțat de Cioclea. Potrivit expertului, trei cele mai importante motive ar fi: lipsa sprijinului guvernării pentru unele inițiative de a îmbunătăți legislația, faptul că a descoperit crime financiare foarte grave, de care nu știa înainte să vină la BNM și remunerarea nesatisfăcătoare din sistemul bancar. „Nu putem ști motivele reale, dar această plecare nu e un semn bun înainte de alegerile parlamentare.”

Ziarul de Gardă publică o investigație intitulată: „Deputatul Țuțu: Acțiuni cu tentă electorală cu milioane de lei din bugetul de stat”. Jurnaliștii scriu că în ultimele luni, deputatul democrat Constantin Țuțu anunță pe rețelele de socializare că a contribuit la reparația mai multor străzi din suburbiile Chișinăului. „Ce nu spune alesul poporului în declarațiile publice e că realizările cu care se laudă alesul poporului sunt făcute din banii cetățenilor.”

Tot IPN publică un articol, semnat de Veaceslav Craciun, despre tentativa de a da o nouă denumire străzii principale a Comratului, care acum poartă numele lui Vladimir Lenin. În opinia autorului, aceasta a generat o polemică privitor la eroii naționali ai Gagauz-Yeri. Craciun consideră că tentativa de a redenumi o stradă principală nu arată sau, cel puțin, nu trebuie să pară ca o luptă cu trecutul sovietic. „E nimic mai mult decât o încercare de a-i oferi un loc adecvat în istoria găgăuzilor a scurtei perioade sovietice.”

Ziarul Național îl citează pe Andrei Cugir care afirmă că pozițiile pro și contra ale unor actori politici locali afectează imaginea și caracterul de arbitru echidistant al instituțiilor europene. Potrivit sursei citate, campania electorală pentru parlamentare a început cu o premieră. „Startul a fost dat nu de actorii locali, de instituțiile responsabile sau de partidele politice din țară, dar cu totul de alte foruri și cu totul în altă capitală.” În opinia autorului, PE s-a dovedit a fi un arbitru părtinitor: „Ceea ce a făcut Legislativul European este, de fapt, o lovitură puternică dată statutului de arbitru neutru și echidistant al UE în raport cu țările partenere.”