În R. Moldova campania electorală se remarcă în primul rând prin lipsa instrumentelor de analiză. Observaţia aparţine cercetătorului și publicistului de la București Radu Carp şi este formulată într-un articol publicat de adevarul.ro. Carp explică că sondajele publicate pe parcursul anului 2018 arată variații foarte mari: dacă scorul partidelor care compun ACUM este, cumulat, relativ constant, apoi cel al PSRM şi cel al PDM este foarte diferit, în funcţie de institutul de sondare care pune în circulaţie un sondaj sau altul. În continuare, autorul duce discuţia spre Preşedinţia română a Consiliului UE. Deşi această preşedinţie oferă un context favorabil, România nu a anunţat nicio iniţiativă de amploare care să se refere la Republica Moldova, constată autorul. Lui i se pare că nici din partea Federaţiei Ruse nu există un interes deosebit pentru aceste alegeri, miza Kremlinului părând să fie ca niciun partid cu adevărat pro-european să nu se regăsească în viitoarea coaliţie de guvernare. „Din moment ce partidele din ACUM au anunţat că nu vor colabora cu PDM sau cu PSRM, iar scorul lor va fi insuficient pentru a forma o majoritate, Vladimir Putin poate sta relaxat”, conchide autorul.
Moldova.org publică un interviu cu Maja Kocijancic, Purtătorul de cuvânt al UE pentru Afacerile Externe și Securitate. „Alegerile parlamentare care urmează au o importanță critică pentru credibilitatea angajamentelor făcute de Chișinău față de asocierea politică cu UE”, declară Maja Kocijancic. Printre aşteptările UE, pomenite de ea, figurează asigurarea tuturor candidaților cu oportunități egale de a candida la alegeri și de a avea acces la media, asigurarea unei monitorizări corecte a alegerilor la nivel național și internațional pe tot parcursul procesului electoral, implementarea recomandărilor cu privire la legea finanțării transparente a partidelor și campaniilor electorale. „În luna septembrie 2018, comisarul Hahn a trimis o declarație lui Pavel Filip că noi așteptăm ca autoritățile moldovenești să întreprindă acțiuni urgente ca răspuns la îngrijorările noastre, ce țin de presiunea în creștere asupra opoziției, media independente și societatea civilă.”, mai spune purtătorul de cuvânt al UE.
Politologul Dionis Cenușă publică pe ipn.md un Op-Ed despre „Adaptabilitatea factorului rusesc în Moldova, Ucraina și Georgia în contextul parcursului european”. Autorul susține că „interferențele Rusiei în politicul moldovenesc sunt cele mai probabile, în comparație cu Georgia sau Ucraina, care pe lângă integrarea europeană sunt atrase în dialoguri strategice cu SUA și au clase politice și populații predispuse spre aderarea la NATO”. Potrivit politologului, „cel mai apropiat obiectiv al Rusiei în Moldova este de a crea un precedent de inversare sau cel puțin revizuire a vectorului geopolitic pro-european”. De asemenea, Cenușă conchide că „ușurința cu care retorica pro-rusă se poate extinde de la Președinție spre Parlament, pe cale democratică, deși puternic deformată, face ca Moldova să fie cea mai vulnerabilă în fața resuscitării factorului rusesc. Nici în Georgia în 2018 și nici în Ucraina în 2019, Rusia nu se simte atât de sigură ca în cazul alegerilor parlamentare moldovenești”.
Anticoruptie.md dă detalii despre vicepreședintele Judecătoriei Edineț, Eugen Pșenița, care solicită din nou să fie avansat în funcție în instanța superioară, iar cererea sa urmează să fie analizată în ședința de marți, 29 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”. Anterior, acesta a fost respins de la promovare de ex-președintele Vladimir Voronin. În scrisoarea sa către CSM, Voronin spunea mai mulţi ani în urmă că „activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, notează portalul.
Cotidianul.md scrie că „Maia Sandu cere dezmințiri și 200.000 de lei de la Publika TV și Prime TV”, posturile care aparțin liderului PDM, Vlad Plahotniuc, pentru o „știre falsă și denigratoare la adresa sa”. Este vorba despre ştirea difuzată de aceste televiziuni că Maia Sandu ar fi beneficiat, în perioada iulie-noiembrie 2016, adică înainte de alegerile prezidențiale, de consultanță politică din partea unui expert american, care ar fi fost plătit de Veaceslav Platon cu 60.000 de dolari, bani nedeclarați. Lidera PAS susține că știrea este, de fapt, o minciună şi ameninţă televiziunile cu judecata.
Zdg.md publică un reportaj video despre așa-numiții „candidați-clone”, despre „cât de bine știu alegătorii să facă diferența între „clonă” și candidatul „clonat”, „dar și despre cum au influențat scrutinele anterioare candidații și partidele care ar fi avut rolul de „spoileri” la împărțirea voturilor”. Portalul precizează că „clonele” sunt „candidații cu nume aproape similar, dar care sunt persoane cu identitate politică diferită, care nu s-au implicat în politică anterior și și-au făcut apariția în spațiul public doar în ajunul scrutinului”. Portalul face referire la Asociația Promo-LEX care a apreciat anterior că există suspiciuni justificate în privința obiectivelor reale urmărite de acești candidați declarați independenți.
Tot zdg.md relatează despre cum Igor Dodon a lansat Anul Familiei în R. Moldova. La eveniment au fost invitate cupluri longevive și familii cu mulți copii, cărora li s-au oferit pachete din partea Fundației Galinei Dodon „Din suflet”. Dodon susține că pentru acest eveniment nu s-au cheltuit bani publici și că raportul financiar al fundației, despre care a promis anterior că va fi publicat, va fi disponibil pentru public „la timpul potrivit””. Portalul săptămânalului mai scrie că „Galina Dodon nu a oferit detalii despre data publicării raportului fundației pe care o conduce. Igor Dodon a menționat însă că nu toți donatorii fundației sunt de acord să le fie făcute publice numele”.
În editorialul său pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru se referă și la mitingul de constituire a ceea ce s-a numit Mișcarea patriotică populară în sprijinul Președintelui. „Majoritatea din cei 1 000 de participanți /.../ erau „veterani ai forțelor armate și ai altor structuri de forţă”. Unii dintre vorbitori au exprimat sentimente antiamericane și anti-NATO, în termenii peiorativi ai perioadei sovietice. Dodon i-a lăudat pentru că ar fi venit „să apere și să creeze, nu să distrugă””. „Dar cine oare amenință „președintele, țara, independența, neutralitatea și valorile ortodoxe?” se întreabă Negru. „Dodon continuă să încalce Constituția, se joacă cu focul și nu are cine-i da peste mâini”, menționează în concluzie autorul.